Firma care dezvolta proiectul-mamut al hidrocentralei cu pompaj de la Tarnița se dizolvă

“Aprobă dizolvarea voluntară anticipată a Societății Hidro Tarnița SA și deschiderea procedurii lichidării patrimoniului Societății Hidro Tarnița SA”. Aceasta este decizia Adunării Generale a Acționarilor companiei, SAPE (99,4% din capital)  și Complexul Energetic Hunedoara, care a avut loc la 30 mai și a fost publicată recent în Monitorul Oficial.

Lichidator a fost desemnată compania A&A Consultants SPRL din București.

Hidro Tarnița S.A. este societatea de proiect care are ca obiectiv construcția hidrocentralei cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești, un proiect foarte vechi al României, gândit pentru a echilibra sistemul energetic national în condițiile funcționării a cinci reactoare nucleare la Cernavodă. Ulterior, justificarea continuării proiectului a fost tot echilibrarea sistemului, însă în condițiile creșterii producției de energie din surse regenerabile, în general impredictibilă.

Istoria proiectului

Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești cu o putere instalată de 1.000 MW presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro. Proiectul hidrocentralei prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.

Încă din 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitoriii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei. S-au arătat interesate trei consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.

în 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.

În 2020, minisrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului. „Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din strategia energetică a României.

Totuși, în iulie 2021, apărea “pe surse” informația că patru companii din Coreea de Sud, nume mari, printre care Hyundai și divizia din Coreea a General Electric au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat însă.