Firmele din construcţii, textile şi comerţ sunt cele mai expuse la insolvenţe în 2023. Nici cele din industria mobilei, metalurgică şi chimică nu sunt excluse – Coface

Insolvenţele în 2023 ar putea creşte cu 7%-10% faţă de insolvenţele din 2022, când s-a constat o creştere de 7%, conform raportării Coface România. Pe lângă sectoarele consacrate deja, construcţii, retai şi distribuţie, care au consemnat creşteri ale insolvenţelor şi în 2022, specialiştii Coface văd o posibilă majorare a numărului de insolvenţe în industria textilă, comerţul tradiţional şi, în funcţie de factorii geopolitici şi de evoluţia preţurilor la energie în al doilea semestru al anului, în industriile mobilei, metalurgică şi chimică. Cu potenţial special de dezvoltare sunt văzute firmele care activează în sectorul sănătate, social şi agricultură.
Gabriela Ţinteanu - joi, 23 feb. 2023, 19:04
Firmele din construcţii, textile şi comerţ sunt cele mai expuse la insolvenţe în 2023. Nici cele din industria mobilei, metalurgică şi chimică nu sunt excluse - Coface

Iancu Guda, services director Coface România, arată că insolvenţele în 2023 ar putea creşte cu un nivel între 7% şi 10%, sau chiar peste. Analiza sa se bazează pe factorul geopolitic despre care nu ştim cum va evolua, iar escaladarea războiului dintre Rusia și Ucraina nu este exclusă, de faptul că avem dobânzi ridicate, de perspectiva creşterii taxării capitalurilor şi scăderea taxărilor legate de costul forţei de muncă, inflaţia ridicată, care adunate conduc la o scădere a marjelor de profitabilitate. De asemenea, evoluţia preţurilor la energie, o eventuală inversare a trendului actual (de scădere), ar putea genera mişcări importante pe piaţa insolvenţelor.

„În contextul în care mediana costului vieţii (alimente, utilităţi etc.) a crescut cu 24% în 2022, iar salariile cu numai 13,4%, nu ne putem aşteptata să avem în continuare creştere economică bazată pe consum. Mă aştept ca în primul rând construcţiile, textilele şi comerţul tradiţional să fie foarte mult expuse insolvenţelor anul acesta”, precizează Iancu Guda. Specialiştii Coface arată că industria textileleor este expusă insolvenţelor deoarece depinde foarte mult de angajaţi şi de salariile plătite, ceea ce adaugă un cost suplimentar producţiei.

De asemenea, în cazul firmelor de construcţii referirea la insolvenţe se referă în principal la firmele mici la care lanţul plăţilor ajunge foarte greu. Firmele din construcţii, ca majoritatea firmelor din România, sunt dependente majoritar de creditul furnizor. În plus, sectorul construcţiilor este un domeniu cu mai multe contraste: dacă rezidenţialul dă semne clare că a obosit (creştere de doar 3% în 2022 dintr-o medie de 13% a sectorului), iar dobânzile crescute şi lipsa de predictibilitate au şi ele impact, şi intră în zona de umbră, construcţiile din domeniul infrastructurii, industrial şi logistic dau semnale luminoase pentru 2023. „Practic, acum va trebui să creăm şi să atragem huburi de construcţii industriale şi logistice, care se relochează acum mai aproape de firmele mamă.”

Alte segmente identificate cu un potenţial crescut de intrare în insolvenţă în 2023 la nivel de firme sunt industria mobilei, care dă semne de oboseală încă din 2022, industria metalurgică şi cea chimică, toate depinzînd în mare măsură de evoluţia preţurilor la energie, teama celor de la Coface fiind că preţurile ar putea reveni pe creştere din a doua jumătate a anului. De asemenea este de aşteptat să crescă insolvenţele în numărul firmelor din zona comerţului tradiţional în avantajul comerţului modern.

Contextul economic a dus în 2022 la 6.531 de proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 7% faţă de 2021

Cel mai recent studiu Coface România arată că în 2022 s-au deschis 6.531 de proceduri noi de insolvență, în creștere cu 7% față de 2021, și cu 2% peste nivelul anterior pandemiei Covid-19. Pierderile cauzate creditorilor în 2022 de către companiile insolvente au fost de 4,6 miliarde de lei, în scădere cu 12% față de anul anterior. Numărul companiilor insolvente cu cifră de afaceri de peste 0,5 miilioane de euro  a crescut de la 322 la 357 pe parcursul anului trecut.

Succedarea pandemiei Covid-19, una dintre cele mai grave din ultimul secol, de către războiul declanșat de Rusia în Ucraina a generat o serie de efecte economice negative pe parcursul anului 2022: discontinuitatea aprovizionării pentru multe sectoare de activitate, scumpirea hidrocarburilor, cerealelor sau a materialelor de construcții, inflație de doua cifre în multe țări europene și adâncirea deficitelor fiscale, precum și a celor externe (comercial și de cont curent). Niciodată diferența dintre inflația generală și inflația percepută de către populație nu a fost atât de mare. Astfel, inflația percepută de populație a fluctuat între 25%-30% pe parcursul anului 2022.

Ritmul de creștere a prețurilor a depășit dinamica salariului mediu la nivel național erodând puterea de cumpărare. În acest context, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregistrat o decelerare continuă pe parcursul anului 2022, avansul anual scăzând de la aproape 10% în luna ianuarie, până aproape de 2%-3% la finalul anului. Totodată, salariul mediu a crescut cu 13%, iar numărul șomerilor din economie a scăzut cu 5%.

În 2022 veniturile publice curente au reprezentat 28,6% în România, în condițiile în care media europeană a fost aproape 40%. Veniturile din impozitul pe salarii, venit și contribuțiile sociale in 2021 au fost de 155 de miliarde de lei, acestea crescând la 172 de miliarde de lei pe parcursul anului 2022. Pe de altă parte, cheltuielile publice au crescut cu 18%, de la 427 de miliarde de lei în 2021 la 503 miliarde de lei în 2022.

“Anul trecut a fost marcat de un context economic si geopolitic care a pus presiune pe mediul de afaceri local. Cifrele conturează un tablou plin de provocări în condițiile frânării creșterii economice de la aproape 6% în 2021, la cca. 4% în 2022. În ciuda evitării recesiunii, ne confruntăm cu unele dezechilibre care pot genera riscuri și vulnerabilități pentru populație și mediul de business. Iar situația insolventelor pe 2022 vine să confirme provocările prin care companiile din România trec în încercarea de a supraviețui pe o scenă economică în continuă schimbare. Ca furnizor de servicii integrate de management al riscului financiar, Coface va continua să urmărească cu atenție principalele evoluții macro și micro economice pentru a putea veni în sprijinul companiilor cu soluții ancorate în nevoi reale”, a declarat Alina Popa, Country Manager Coface România.

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Burduja: Plafoanele preţurilor la energie şi gaze la clienţii finali rămân până la 31 martie 2025
Burduja: Plafoanele preţurilor la energie şi gaze la clienţii finali rămân până la 31 martie 2025
Plafoanele preţurilor la energie electrică şi gaze naturale la clienţii finali vor rămâne până la 31 martie 2025, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a precizat că,......
e-Factura: Perioada fără sancţiuni pentru contribuabilii care nu utilizează sistemul, extinsă până la 31 mai
e-Factura: Perioada fără sancţiuni pentru contribuabilii care nu utilizează sistemul, extinsă până la 31 mai
Perioada în care nu se aplică sancţiuni pentru nerespectarea termenului-limită de 5 zile lucrătoare prevăzut pentru ...
Rafila, despre eliminarea impozitului pe concediile medicale: Trebuie judecat cu precauţie. Se face o analiză
Rafila, despre eliminarea impozitului pe concediile medicale: Trebuie judecat cu precauţie. Se face o analiză
 Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, joi, referitor la posibilitatea eliminării impozitului pe concediile ...
Primul drum de mare viteză inaugurat în 2024: A fost deschisă circulația pe DEx16 Oradea – A3 VIDEO
Primul drum de mare viteză inaugurat în 2024: A fost deschisă circulația pe DEx16 Oradea – A3 VIDEO
CNAIR a deschis circulația joi, la ora 15:00, pe drumul de mare viteză DEx16 Centura Oradea - A3, a informat Cristian Pistol, ...