Firmele statului se împrumută mai ieftin decât statul însuși. Romgaz, Electrica sau Nuclearelectrica atrag ușor banii străinilor, în timp ce Guvernul plătește dobânzi de top european

Astfel, statul s-a împrumutat pe piețele externe la dobânzi în creștere, de la valori de 2-3% în 2021 – 2022 la peste 6% în 2024 și 2025, din cauza deficitelor gemene record și a creșterii cheltuielilor bugetare. În februarie 2025, pentru împrumuturi în euro și dolari, dobânzile au fost ridicate, reflectând o piață dificilă. Împrumutul din octombrie 2025, de 4 miliarde de euro,  a avut dobânzi cuprinse între 5,5% (7 ani) și 6,65% (20 ani).

Spre comparație, emisiunea Romgaz din octombrie 2024 – emisiune de obligaţiuni 500 de milioane de euro pe cinci ani- a avut o cerere record de aproximativ 6 miliarde de euro și a fost adjudecată la un cost de 4,75% (inferior costului de finantare a Statului Român). Emisiunea a avut locul 5 la nivel mondial în 2024 în funcţie de raportul bid-to-cover și locul 1 în Europa Centrală şi de Est

Nuclearelectrica, în septembrie 2025, atrage 620 de milioane de euro de la bănci pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă şi continuarea extinderii centralei nucleare cu Unitatile 3 şi 4. Costurile la care s-a împrumutat au fost EURIBOR la șase luni la care se adaugă o marja fixă de 2,3%, la nivelul din 15.10.2025 al Euriborului, dobânda totală este în jur de 4,41% (inferior costului de finanțare a Statului Român).

În vara anului 2025, Electrica S.A., unde statul deține 49,78% din acțiuni, a avut o emisiune de obligaţiuni verzi de 500 de milioane de euro (suprasubscrisă de 11,5 ori). Costurile totale de finanțare au fost de 4,375% (inferior costului de finanțare a Statului Român). Situaţia poate fi analiyată în cele două tabele de mai jos.

De altfel, indicele BET al Bursei de la Bucureşti se află acum la maxim istoric, înregistrând a doua cea mai bună performanţă din Europa în acest an, conform datelor oferite de societatea de rating Coface.

Costurile de finanţare ale societăţile româneşti de stat

Costurile de finanţare ale statului român pe pieţele externe

Ceea ce este îngrijorător este faptul că, pe lângă majorarea costurilor de finanţare, datoria publică creşte şi ea şi odată cu datoria, cresc anual cheltuielile statului cu plata dobânzilor aferente datoriei publice. De la 48,3% din PIB în 2021, datoria publică a României a crescut la 57,2% în iunie 2025, potrivit Ministerului de Finanțe. În aceste condiții, conform datelor furnizate de Eurostat și Consiliului Fiscal, ponderea cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 7,5% în totalul veniturilor la bugetul de stat.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 45% în primele opt luni din 2025, de trei ori mai rapid decât a bugetat Guvernul Ponderea cheltuielilor cu dobanzile în veniturile bugetare. Astfel, România a ajuns să ocupe locul 3 în UE (după Ungaria, aproape 10% din venituri și Italia peste 8% din venituri). Grecia, care a era să intre în colaps financiar în timpul crizei din 2007-2008, a ajuns acum la o pondere a cheltuielilor cu datoria publică de sub 6,5% din venituri.

Am evitat razant recesiunea, dar totuși am evitat-o și aceasta este „cea mai bună veste”

Academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a spus la cea de-a şasea ediţie a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, că în 2025 cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au crescut cu 12 miliarde de lei. Cu toate acestea, Dăianu nu este pesimist: ”Cea mai bună știre este că România nu intră într-o recesiune și vor exista investiții mari, dar corecția bugetară a început deja”.

Evaluările privind creșterea economică sunt mai ponderate. ”Oricum, nu va fi o creştere spectaculoasă dacă va fi. Nu are cum. Vom fi cu o creştere în anul acesta între 0 şi 1%. Şi anul viitor este de văzut dacă va fi mai mare decât în anul acesta. Rectificarea este negativă pentru că în acest an, dacă nu s-ar fi adoptat aceste măsuri, deficitul s-ar fi îndreptat către un nivel apropiat de cel de anul trecut. De aceea economia gâfâie, să spunem, şi sunt dureri. Şi de ce cetăţenii suferă? Pentru că TVA-ul muşcă din puterea de cumpărare a oamenilor, fără discriminare. Ţinta de 8,4% exprimă această distanţă, între un nivel care era în jur de 9% dacă nu s-ar fi adoptat măsuri şi cum este văzută execuţia în acest an. Grosul ajustării va fi în 2026, pentru că vom avea atunci impactul anualizat al creşterii taxelor şi impozitelor. Va fi taxa prin inflaţie, din nou”, a adăugat Daniel Dăianu.