În cazul ANAF, reducerile de personal ar putea însemna, de fapt, mutarea angajaţilor din departamentele în care sunt acum în structura anti-fraudă, nou înfiinţată.
"Reorganizarea ANAF se face pe acelaşi număr de posturi din sistem la data apariţiei hotărârii de guvern. Dispar anumite departamente şi servicii suport de la nivel de judeţ. Exista acest pericol ca un anumit număr de funcţionari să intre în corpul de rezervă, dar noi solicitam sa intre în zonele deficitare", a declarat la România TV Sebastian Oprescu, preşedinte Sindicatul Funcţionarilor Publici.
Ministrul, Finantelor, Daniel Chitoiu, declara acum ceva timp pentru Agerpres că din evaluarile facute in momentul de fata, noua structura va avea intre 1.500 si 2.000 de persoane la nivel national si regional. "Acest numar de personal va fi si in functie de restructurarea-reorganizarea tuturor directiilor de finante publice judetene (DGFP)", a declarat ministrul, citat de Agerpres.
Potrivit sefului Finantelor, de la Garda Financiara, cei care vor lucra in noua structura vor trebui sa treaca teste profesionale si de integritate. „Aproximativ jumatate ar putea sa mai lucreze in noua structura, aproximativ, mai luam in calcul un plus/minus de 10-15%", a mais pus Chitoiu.
Ceilalti vor fi reorientati conform pregatirii profesionale pe posturile vacante in cazul care acestea mai exista in sistemul fiscal, iar restul vor fi disponibilizati, dar numarul celor care vor pleca acasa definitiv va fi nesemnificativ.
„Ei nu trebuie sa ramana neaparat in locul in care au lucrat, pot sa lucreze si in alte judete sau in alte structuri ale administratiei fiscale, conform pregatirii profesionale", a declarat ministrul Finantelor, intr-un interviu acordat agentiei de presa mai sus mentionate.
Directia Nationala de Antifrauda Fiscala va fi singura structura de control operativ la nivelul ANAF, creata prin comasarea GF, Directiei de Control si Supraveghere Accize si Operatiuni Vamale si Directiei de Investigatie Fiscala. Obiectivul ministrului Finantelor este de a creste veniturile colectate la bugetul statului cu 0,5-1% din PIB in fiecare an de mandat.
