FMI a ajuns la Kiev, prima vizită din 2023 încoace

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andriy Pyshnyy, a întâmpinat-o pe Georgieva în faţa Mănăstirii Sfântul Mihail, într-o piaţă din centrul Kievului, unde sunt expuse tancuri ruseşti arse. Împreună, cei doi au depus flori la un zid unde sunt portretele a mii de soldaţi ucraineni ucişi în luptele împotriva Rusiei, scrie Agerpres.

Directorul general al FMI se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu premierul ucrainean, Iulia Sviridenko, şi alţi oficiali ucraineni şi directori de companii în timpul vizitei sale de o zi, au precizat oficialii FMI.

Vizita şefei FMI în Ucraina a fost ţinută secretă până la sosirea sa la Kiev din cauza îngrijorărilor legate de securitate. Directoarea FMI, care are legături de familie cu Ucraina, a vizitat ultima dată ţara în februarie 2023. Fratele ei se afla în Harkov, al doilea oraş din Ucraina, când Rusia a invadat.

Totodată, deplasarea Kristalinei Georgieva are loc la o zi după ce Zelenski a declarat stare de urgenţă în sectorul energetic pentru a accelera lucrările la aprovizionarea cu energie electrică, perturbată de atacurile ruseşti asupra infrastructurii. Reparaţiile la mii de blocuri de apartamente au fost complicate de ger, pe timpul nopţii temperaturile coborând până la aproape minus 20 de grade Celsius.

În luna noiembrie 2025, Ucraina şi FMI au ajuns la un acord preliminar privind un program de împrumut, pe patru ani, în valoare de 8,2 miliarde de dolari, condiţionat de adoptarea unui buget şi de consolidarea garanţiilor de finanţare din partea donatorilor. Oficialii FMI se aşteaptă ca board-ul instituţiei să examineze programul în câteva săptămâni. Aprobarea finanţării este esenţială, deoarece va debloca investiţii externe suplimentare necesare pentru a acoperi deficitul de finanţare al Ucrainei, pe care FMI l-a calculat la aproximativ 136,5 miliarde de dolari până în 2029, având în vedere războiul.

Războiul, care va intra în curând în al patrulea an, a lovit puternic economia ucraineană, ţara urmând să cheltuiască cea mai mare parte a veniturilor – 2.800 miliarde de grivne sau aproximativ 27,2% din PIB – pentru a finanţa eforturile de apărare în 2026.

Georgieva va analiza progresele Ucrainei în mai multe dosare, inclusiv adoptarea unui buget pentru 2026, extinderea bazei de impozitare pentru a creşte veniturile şi asigurarea finanţării la scară largă din partea donatorilor externi, în condiţii similare granturilor. Când a anunţat acordul preliminar, FMI a precizat că autorităţile ucrainene au fost de acord şi să accelereze eforturile de prevenire a evaziunii şi evitării impozitelor. FMI se aşteaptă ca Ucraina să introducă unele dintre aceste măsuri în Parlament, dar nu mizează pe venituri mai mari până în 2027.

Pe lângă eforturile de a aduce la lumină economia gri, Ucraina a promis, de asemenea, că va menţine instituţiile anticorupţie independente şi va remedia lacunele din actualul Cod al muncii.

Ucraina a depăşit luna trecută o etapă importantă în ceea ce priveşte acoperirea deficitului de finanţare, după ce liderii Uniunii Europene au convenit să îi acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro pe doi ani. Ucraina trebuie să achite împrumutul doar dacă Rusia plăteşte reparaţiile după încheierea războiului, ceea ce înseamnă că nu va reprezenta o povară pentru buget. De asemenea, Ucraina a finalizat restructurarea unor datorii de 2,6 miliarde de dolari, reducând presiunea asupra Kievului, care avertizase că aceste obligaţiuni ar fi putut costa până la 20 de miliarde de dolari până în 2041.

Noul program FMI va înlocui actualul său program de patru ani, în valoare de 15,5 miliarde de dolari, din care aproximativ 10,6 miliarde de dolari au fost alocate, care presupunea că războiul se va încheia în 2025. Noul acord preliminar presupune că războiul se va încheia în acest an, dar include un „scenariu negativ” conform căruia războiul nu se va încheia până în 2028.