FMI analizează crearea unui nou vehicul pentru a oferi ajutor unui grup extins de ţări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Georgieva a spus că liderii din G7 au dat undă verde pentru ca FMI să continue să lucreze la acest plan, iar China, a doua mare economie a lumii, s-a arătat şi ea interesată de această idee, alături de o serie de state cu venituri medii care ar urma să beneficieze de un astfel de fond fiduciar. În aceste condiţii, Georgieva a precizat că FMI va continua să lucreze la ‘Resilience and Sustainability Trust’, un fond care ar ajuta ţările să combată schimbările climatice şi să îşi îmbunătăţească sistemele de sănătate, înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din G20, care va avea loc în luna iulie.

„Acum avem semnale că am primit undă verde pentru a putea continua şi vom contacta şi alte părţi. China şi-a exprimat interesul de a participa şi mă aştept ca şi alte economii emergente cu fundamente solide şi rezerve puternice să poată face acelaşi lucru”, a spus Kristalina Georgieva, la finalul summitului liderilor G7.

Duminică, liderii G7 au salutat expansiunea Drepturilor Speciale de Tragere, adică a rezervelor de urgenţă ale FMI, cu 650 miliarde de dolari, şi de asemenea au sprijinit un obiectiv global privind furnizarea a 100 de miliarde de dolari pentru cele mai vulnerabile ţări.

Actualul fond de ajutorare a ţărilor sărace, Fondul Poverty Reduction and Growth Trust (PRGT), administrat de Fondul Monetar Internaţional, permite deja statelor membre să îşi partajeze rezervele FMI, însă statele mici şi alte ţări cu venituri medii care au fost lovite puternic de pandemia de coronavirus nu sunt eligibile să beneficieze de finanţare prin intermediul acestui vehicul al FMI.

Georgieva a salutat de asemenea angajamentul G7 de a dona un miliard de vaccinuri COVID-19 drept un pas important spre combaterea pandemiei, adăugând că discuţiile vor continua în cadrul G20. FMI a cerut ţărilor bogate să acţioneze cu privire la vaccinuri pentru ţările sărace, avertizând că o divergenţă mare între revenirea economiilor avansate şi cea a economiilor ţărilor în curs de dezvoltare ar putea submina cererea şi perturba liniile globale de aprovizionare, ceea ce ar afecta şi ţările care îşi revin mai rapid.

„Acesta este atât un imperativ moral, cât şi o necesitate economică. Am văzut în trecut că această divergenţă duce la mai multă inegalitate, creează un mediu pentru mai multă instabilitate în lume”, a spus directorul FMI.