FMI avertizează BCE și băncile europene din afara zonei euro să nu declare prea rapid victoria asupra inflației și să mențină actualele dobânzi de referință

Instituţia financiară internaţională susţine că ar putea fi dureros costul subestimării persistenţei inflaţiei, iar rezultatul ar fi o altă rundă dureroasă de majorări de dobânzi, care ar putea afecta sever economia.

Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale care nu fac parte din zona euro „au atins punctul maxim privind dobânzile, iar unele au început reducerea dobânzilor. Cu toate acestea, o abordare restrictivă prelungită încă este necesară pentru a ne asigura că inflaţia revină la ţintă”, se arată în raport.

În mod istoric, este nevoie în medie de trei ani pentru ca inflaţia să revină la un nivel mai scăzut, iar unele campanii anti-inflaţioniste durează chiar mai mult. În timp ce băncile centrale par să fi încheiat seria de majorări de dobânzi, eşecul îndeplinirii obiectivului şi revenirea la majorările de dobânzi ar putea costa un punct procentual din creşterea economică anuală, avertizează FMI.

Alfred Kammer, directorul Departamentului european al FMI, a atras atenţia asupra „celebrării premature”. „Este mai puţin costisitor să înăspreşti mai mult politica monetară decât să o relaxezi prea mult. BCE, care la şedinţa din 26 octombrie a menţinut nemodificate dobânzile, pentru prima dată în ultimul an, se află într-o situaţie bună”, a apreciat oficialul FMI.

Potrivit unei estimări preliminare publicate în 31 octombrie de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 2,9% în octombrie, de la un nivel de 4,3% în septembrie şi 5,2% în august. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o diminuare a inflaţiei până la 3%.

Europa se îndreaptă spre „o aterizare lină” după impactul majorărilor de dobânzi iar FMI nu prevede o recesiune, în timp ce estimările privind evoluţia economiei rămân nesigure, iar situaţia s-ar putea agrava mai mult decât se estima.

Conform prognozelor FMI, zona euro ar urma să înregistreze o creştere de 0,7% anul acesta şi de 1,2% anul viitor. Dacă inflaţia scade mai rapid decât se estima, vor creşte cheltuielile şi veniturile reale ale consumatorilor, iar creşterea economiei s-ar putea îmbunătăţi. Dar o escaladare a războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor contra Rusiei , precum şi perturbările cu care s-ar putea confrunta comerţul ar putea duce la creştere economică mai redusă.

Până acum, conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creşterea temporară a preţului petrolului, dar nu a perturbat economia europeană, a declarat Kammer.