FMI despre Grecia: O amânare a plăţilor nu ajută ţările aflate în criză

Economica.net
01 07. 2015
mmf_57450800

”FMI a acordat amânări câtorva ţări cu venituri slabe, la cererea lor, dar în fiecare caz această amânare nu a contribuit la depăşirea nevoilor de finanţare şi a problemelor economice fundamentale”, a menţionat organizaţia financiară internaţională.

Atena a intrat oficial în incapacitate de plată faţă de FMI, nereuşind să vireze o tranşă de 1,6 miliarde de dolari. Totuşi, Grecia a depus, in extremis, o cerere de amânare a plăţilor asupra căreia instituţia internaţională se va pronunţa în următoarele săptămâni, potrivit unei surse apropiate acestui dosar.

”În virtutea unei reguli în vigoare de mult timp, Fondul nu acordă amânări de plăţi. Scopul nostru este de a ajuta o ţară să-şi rezolve problemele”, a adăugat FMI în comunicatul de presă consacrat situaţiei de criză din Grecia.

Decizia finală îi revine Consiliului de administraţie al FMI, ce reprezintă cele 188 de ţări membre ale FMI şi în care SUA şi statele membre ale Uniunii Europene deţin aproape 50% din voturi. 

Dacă cererea Atenei va fi acceptată, Grecia nu ar mai fi considerată în incapacitate de plată faţă de Fond şi ar avea din nou acces la resursele acestuia, în condiţiile în care ţara încearcă să ajungă la un acord cu instituţiile europene.

Prevăzut în actul fondator al FMI, mecanismul folosit de Grecia nu a fost utilizat decât în două ocazii, ambele în 1982, de către Nicaragua şi Guyana. 

Miniştrii de finanţe din statele zonei euro au hotărât miercuri seară, în cadrul unei teleconferinţe, să continue negocierile cu guvernul de la Atena numai după ce se vor afla rezultatele referendumului de duminică prin care Grecia va lua o decizie privind acceptarea ori respingerea ultimelor propuneri ale creditorilor internaţionali.

Anterior, premierul grec Alexis Tsipras le-a cerut concetăţenilor săi, într-un mesaj televizat, să respingă la referendum ultimele propuneri ale creditorilor internaţionali privind un nou acord de asistenţă financiară. El a susţinut că doreşte astfel să obţină un acord ‘mai bun’ şi mai ‘just din punct de vedere social’, pe baza ‘propunerilor alternative’ formulate de guvernul său.