FMI: Discuţiile privind suspendarea asistenţei financiare acordate Greciei sunt premature

„Chestiunea este prematură. Încă purtăm discuţii cu Grecia. În cazul în care ajungem la un acord cu autorităţile de la Atena înainte de sfârşitul lunii iulie, va exista finanţare pentru anul viitor”, a afirmat David Lipton la Forumul economic de la Sankt Petersburg.

Oficiali implicaţi în negocierile cu Grecia au declarat joi pentru publicaţia britanică ‘Financial Times’ că FMI se pregăteşte pentru retragerea sprijinului financiar, la sfârşitul lunii iulie, dacă nu se va rezolva deficitul de finanţare de 3-4 miliarde de euro. Conform informaţiilor din FT, deficitul a apărut deoarece băncile centrale din zona euro au refuzat rostogolirea datoriei Greciei pe care o deţineau – refuzând să achiziţioneze noi obligaţiuni când cele mai vechi au ajuns la maturitate.

„Băncile centrale adoptă propriile lor decizii. S-au făcut solicitări pentru a ajuta Grecia şi suntem destul de siguri că vor fi îndeplinite aceste cereri”, a afirmat oficialul FMI.

Grecia face progrese dar încă sunt anumite probleme ce trebuie rezolvate, a explicat Lipton, adăugând că una din probleme o reprezintă măsurile adoptate de Grecia pentru privatizările din anumite sectoare. Grecia s-a angajat să vândă active de stat în valoare de 11,1 miliarde de euro până în 2016, în schimbul asistenţei financiare internaţionale.

„Datoria noastră este de a merge mai departe şi de a depăşi această criză. Ştim ce efecte negative au aceste crize şi de aceea trebuie să reexaminăm totul. Facem asta periodic. Nu încercăm să criticăm pe nimeni”, a declarat directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional.

În pofida a două programe de sprijin care au implicat Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional, precum şi creditorii privaţi, Grecia se confruntă în 2013 cu al şaselea an de recesiune.

Până la sfârşitul lunii septembrie, Grecia trebuie să obţină venituri din privatizări cel puţin 1,8 miliarde de euro iar până în decembrie 2013 cel puţin 2,5 miliarde de euro. Nici în ultimii doi ani Atena nu şi-a îndeplinit obiectivele privind veniturile din privatizări, obţinând doar două miliarde de euro.

Premierul Antonis Samaras a exclus adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentru a compensa sumele mici obţinute din privatizări.