FMI estimează că economia globală va crește constant în 2025, în timp ce inflația va continua să scadă

Georgieva a spus că economia americană performează „puţin mai bine” decât se preconiza, chiar dacă există o incertitudine ridicată cu privire la politicile comerciale ale preşedintelui ales Donald Trump, care se adaugă obstacolelor cu care se confruntă deja economia mondială şi care împing în sus dobânzile pe termen lung.

În condiţiile în care inflaţia se apropie de ţinta Rezervei Federale americane, şi datele statistice arată o piaţă a muncii stabile, Fed îşi poate permite să mai aştepte noi date înainte de a decide noi reduceri de dobândă, a spus Georgieva. Pe ansamblu, dobânzile sunt aşteptate să rămână „la un nivel ridicat pentru o anumită perioadă”, a estimat Georgieva.

FMI va da publicităţii un update la raportul său privind perspectivele economiei mondiale în data de 17 ianuarie, cu câteva zile înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă. Comentariile făcute de Georgieva sunt primul indiciu din acest an al revizuirii previziunilor globale ale FMI, dar Georgieva nu a oferit şi prognoze detaliate.

În luna octombrie, FMI şi-a îmbunătăţit previziunile de creştere economică pentru SUA, Brazilia şi Marea Britanie, dar le-a redus pe cele referitoare la China, Japonia şi zona euro, citând riscurile care ar putea apărea de pe urma posibilelor noi războaie comerciale, conflicte armate şi înăsprirea politicii monetare.

La acel moment, FMI şi-a menţinut nemodificate estimările privind creşterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar şi-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri aşteptate pentru principalele state emergente. De asemenea, FMI a avertizat că pe termen mediu ritmul de creştere a economiei mondiale va scădea la 3,1%, cu mult sub trendul de dinainte de pandemie.

„Nu există nicio surpriză că, având în vedere mărimea şi rolul economiei americane, există un interes la nivel global în direcţiile de politică ale următoarei administraţii, în special cu privire la tarife, taxe, dereglementare şi eficienţă guvernamentală”, a spus Georgieva.

„Această incertitudine este deosebit de ridicată când vine vorba de direcţia viitoare a politicii comerciale, adăugându-se la obstacolele cu care se confruntă economia globală, în special pentru ţările şi regiunile care sunt mai integrate în lanţurile globale de aprovizionare”, a adăugat Georgieva.

FMI se aşteaptă la evoluţii divergente în diferite regiuni, în condiţiile în care creşterea economică este aşteptată la stagneze oarecum în Uniunea Europeană şi să slăbească puţin în India, în timp ce Brazilia se confruntă cu o inflaţie uşor mai mare. În China, a doua economie a lumii după SUA, FMI prognozează presiuni pe partea de dezinflaţie şi continuarea dificultăţilor asupra cererii interne, a spus Georgieva.

Majoritatea ţărilor au nevoie să strângă cureaua, după cheltuielile mari din timpul pandemiei, şi să adopte reforme care să impulsioneze creşterea în mod durabil, a spus Georgieva, adăugând că în majoritatea cazurilor acest lucru poate fi făcut în timp ce îşi protejează perspectivele de creştere. „Ţările nu pot să iasă din criză prin împrumuturi. Ele nu pot decât să iasă din această problemă prin creştere”, a spus Georgieva, subliniind că perspectivele de creştere pe termen mediu pentru economia mondială sunt cele mai mici din ultimele decenii.

În ceea ce priveşte România, în luna octombrie FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creşterea economiei româneşti în 2024, de la 2,8% cât prognoza în aprilie. Conform prognozelor FMI, economia românească urmează să accelereze până la 3,3% în 2025.