FMI pleacă așa cum a venit: Nu se pune problema unui împrumut. România va trece și ultimul mare examen pe 2025: Rating Moody’s confirmat, spun analiștii

11 09. 2025
2-fmi-euro

România are ratingul suveran Baa3, care este ultima treaptă din categoria „investment grade” la Moody’s cu perspectivă negativă. La ultima analiză care a implicat și retrogradarea perspectivei Moody’s și-a motivat decizia prin deficit bugetar ridicat, creșterea datoriei publice (până în 2026-2028 este prognozat ca nivelul acesteia să ajungă la 59-62-68% din PIB, în funcție de scenariul aplicat) și creșterea costurilor cu dobânzile guvernamentale. Agenția va anunța vineri, pe 12 septembrie, ratingul României, fiind ultima dintre cele trei mari agenții din domeniu care să se pronunțe privind situația țării noastre. Fitch și Stand and Poor’s (S&P) ne-au confirmat deja poziția.

În premizele descrise de agenția de rating, dacă Guvernul adoptă și implementează măsuri suplimentare de consolidare fiscală, respectă țintele, România ar putea evita retrogradările și mai ales ar putea readuce perspectiva ratingului la „stabilă”.

În schimb, dacă nu se îndeplinesc aceste condiții (adică devieri mari de la plan, costuri cu dobânzile care cresc mult, instabilitate politică etc.), ratingul ar putea fi coborât (retrogradare din categoria investment grade).

După cum arată Adrian Codirlașu, deocamdată ”totul stă”, doar inflația a mai crescut dar era previzionată. ”Până nu se întâmplă ceva, nu există premisele ca ratingul României să fie modificat. Ba chiar, la ultima ședință, guvernatorul BNR a precizat că nu crede că e posibil ca dobânda de politică monetară să fie crescută anul acesta, deoarece inflația ridicată este văzută ca un episod tranzitoriu”.

În ceea ce privește dobânda la împrumuturile guvernamentale din piață au mai scăzut de la ultima analiză a Moody’s, nivelul acestora situându-se între 6,90% și 7,75%, de la cea mai scurta la cea mai lungă maturitate.

 

Fără împrumut FMI

La ultimele analize, FMI a redus estimările de creștere economică pentru România în 2025, de la 3,3% la 1,6%, estimând o ușoară revenire pentru 2026, dar creșterea va rămâne modestă, în contextul consolidării fiscale și al slăbirii externe.

De asemenea, a fost subliniată dimensiunea prea ridicată a deficitului bugetar și necesitatea implementării unei reforme fiscale. La ultima analiză, FMI nu a solicitat în mod direct măsuri extreme de austeritate sau majorări automate de taxe drept condiție imediată (cel puțin în primele declarații publice).

Au existat însă o serie de recomandări privind reorientarea poverii fiscale de pe muncă pe consum și capital, reducerea impozitelor și contribuțiilor pe muncă, prin majorarea taxelor pe consum (TVA, accize) și cele pe proprietate/capital.

De asemenea, FMI a propus introducerea unui sistem cu două cote de impozitare a veniturilor din muncă (ex. 15% şi 25%) și reducerea/eliminarea contribuțiilor la asigurările de sănătate pentru majoritatea angajaților, plus reforme în impozitarea veniturilor din capital și proprietăți.

De unele dintre aceste recomandări, Guvernul a ținut cont, de altele nu. La ora actuală nu există, în prezent, un acord de finanțare în desfășurare între România și FMI și nici nu se pune problema apariției unuia, ci doar misiuni de consultare în baza Articolului IV.