Potrivit unui document publicat de FMI în rubrica dedicată României ca stat, FMI face o serie de recomandări menite să ajute la ajustarea deficitului bugetar. Recomandările cheie mută povara fiscală de la impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale) către impozitele pe consum și, într-o măsură mai mică, pe capital. Recomandările detaliate, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
Puteţi consulta documentul FMI aici
”Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede reducerea treptată a deficitului fiscal de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. Având în vedere posibilitățile limitate de consolidare a cheltuielilor – dată fiind raportul scăzut dintre cheltuieli și PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistența tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale menit să mobilizeze veniturile, îmbunătățind stimulentele pentru muncă, rămânând atractiv pentru investițiile de capital și eliminând lacunele care permit planificarea fiscală abuzivă”, arată raportul FMI.
Principalele recomandări
1.Trecerea de la o cotă unică de impozitare a veniturilor din muncă de 10 % la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15 % și 25 %, cea din urmă aplicabilă la percentila 90 a veniturilor.
Impozite pe consum
FMI explica parte din aceste recomandări. Astfel, introducerea unui sistem de rate marginale progresive de impozitare poate mobiliza venituri, îmbunătățind în același timp echitatea verticală a distribuției veniturilor (nete). Acest lucru ar putea fi însoțită de alocații mai generoase sau de un program de beneficii la locul de muncă și de o reducere pentru asigurarea de sănătate.
Majoritatea veniturilor din pensii publice nu sunt impozitate în România, în timp ce contribuțiile la pensii sunt deductibile. Rectificarea acestui tratament inconsistent al contribuțiilor și beneficiilor ar îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii.
Importanța impozitului pe profit (CIT) în România a scăzut de-a lungul timpului, iar performanța și productivitatea veniturilor sale sunt mai scăzute decât în majoritatea țărilor comparabile din regiune. Cheltuielile fiscale ale CIT rezultate din stimulentele fiscale sunt semnificative. Scutirea profiturilor reinvestite reprezintă 4,3% din veniturile CIT, în timp ce costul creditului fiscal pentru sponsorizări este deosebit de ridicat, de 7%.
Stimulentele pentru cercetare și dezvoltare sunt cele mai convingătoare datorită potențialelor lor externalități pozitive. Deducerea majorată de 50% aplicată în România pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea ar putea fi eficientizată prin transformarea acesteia într-un credit fiscal rambursabil, care ar oferi sprijin financiar companiilor implicate în cercetare și dezvoltare, în special celor noi și mici.
Raportul FMI subliniază că România a implementat toate măsurile comune anti-abuz, inclusiv regulile privind societățile străine controlate și subcapitalizarea. O nouă structură din cadrul Ministerului Finanțelor este dedicată prețurilor de transfer.
Cerința ca întreprinderile din regimul fiscal al microîntreprinderilor să aibă cel puțin un angajat a a redus posibilitatea de arbitraj fiscal de către proprietarii care desfășoară activități independente. Cu toate acestea, întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare și marje de profit mai ridicate pot beneficia cu siguranță de o rată efectivă de impozitare a profitului mai mică în comparație cu rata efectivă din regimul normal de impozitare a profitului.
În plus, persoanele fizice care desfășoară activități independente în cadrul regimului microîntreprinderilor au o obligație fiscală mai mică decât cele care desfășoară activități independente ca liber profesioniști. Reducerea impozitării cifrei de afaceri va elimina multe entități a căror prezență în regimul microîntreprinderilor are ca scop exclusiv reducerea sarcinii fiscale în comparație cu alte forme de organizare.
Veniturile fiscale pierdute din cauza utilizării cotelor reduse de TVA, în locul celei standard, sunt echivalente cu o subvenție acordată de guvern consumatorilor de bunuri sau servicii supuse cotelor reduse. Studiile empirice arată că doar o mică parte din această subvenție revine gospodăriilor cu venituri mici. În mod similar, ratele reduse ale TVA-ului pot să nu fie un instrument rentabil pentru promovarea consumului de bunuri de merit. Pe lângă veniturile pierdute, ratele reduse ale TVA-ului generează costuri economice prin introducerea de distorsiuni ale prețurilor și cresc costurile de conformitate și administrative. Creșterea ratelor reduse la rata standard ar genera venituri substanțiale.
Accizele la țigări, băuturi spirtoase și bere sunt foarte mici în România în comparație cu alte țări din UE. În plus, vinul (cu excepția vinului spumant) nu este supus niciunei accize. Cu toate acestea, accizele la alcool și tutun generează venituri fiscale semnificative, reprezentând 1,2 % din PIB în 2022. 90% din aceste venituri provin din tutun, ceea ce reflectă ratele relativ mai mici ale accizelor la alcool și prevalența ridicată a fumatului.