FMI vrea ca România să mute povara impozitării de pe muncă pe consum și câștiguri de capital. Fără contribuție la sănătate. Recomandă și impozitul progresiv- DOCUMENT

Potrivit unui document publicat de FMI în rubrica dedicată României ca stat, FMI face o serie de recomandări menite să ajute la ajustarea deficitului bugetar. Recomandările cheie mută povara fiscală de la impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale)  către impozitele pe consum și, într-o măsură mai mică, pe capital. Recomandările detaliate, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.

Puteţi consulta documentul FMI aici

”Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede reducerea treptată a deficitului fiscal de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. Având în vedere posibilitățile limitate de consolidare a cheltuielilor – dată fiind raportul scăzut dintre cheltuieli și PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistența tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale menit să mobilizeze veniturile, îmbunătățind stimulentele pentru muncă, rămânând atractiv pentru investițiile de capital și eliminând lacunele care permit planificarea fiscală abuzivă”, arată raportul FMI.

Principalele recomandări

1.Trecerea de la o cotă unică de impozitare a veniturilor din muncă de 10 % la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15 % și 25 %, cea din urmă aplicabilă la percentila 90 a veniturilor.

2. Pentru a reduce presiunea fiscală asupra muncii pentru majoritatea contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată. În măsura în care spațiul fiscal o permite, presiunea fiscală asupra muncii la veniturile mici ar trebui abordată prin alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă.
3. Contribuțiile la pensii ar trebui să fie nedeductibile sau veniturile din pensii ar trebui impozitate.
4. Impozitele pe distribuirea dividendelor către persoane fizice ar trebui majorate de la 8% în prezent la 10%, care este rata de impozitare a veniturilor din dobânzi.
5. Principalele recomandări pentru impozitul pe proprietate sunt fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale pentru grupurile vulnerabile sub alte forme.
6. Impozitarea profiturilor comerciale poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizările corporative și înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10 % din obligațiile fiscale pe profit.
7. Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui fi restructurat sub forma unui credit fiscal rambursabil.
8. Pagul de impozitarea pe cifră de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial față de nivelul actual de 500 000 EUR, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88 500 EUR).

Impozite pe consum

1. Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal pentru reducerea ratei contribuției la asigurările de sănătate, ratele reduse ale TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum. În plus, rata standard de TVA ar trebui majorată de la 19 % la cel puțin 20 % în 2025 și, ulterior, la 21 % – aproape de media UE-27 de 22 %.
2. Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui să fie majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale). Accizele ajustate la inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat până la nivelurile optime.
3. Prețul suplimentar al carbonului ar trebui să fie însoțit de programe, cum ar fi transferuri de numerar țintite, pentru a proteja gospodăriile cu venituri mai mici de impactul asupra prețurilor energiei

FMI explica parte din aceste recomandări. Astfel, introducerea unui sistem de rate marginale progresive de impozitare poate mobiliza venituri, îmbunătățind în același timp echitatea verticală a distribuției veniturilor (nete). Acest lucru ar putea fi însoțită de alocații mai generoase sau de un program de beneficii la locul de muncă și de o reducere pentru asigurarea de sănătate.

Majoritatea veniturilor din pensii publice nu sunt impozitate în România, în timp ce contribuțiile la pensii sunt deductibile. Rectificarea acestui tratament inconsistent al contribuțiilor și beneficiilor ar îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii.

Importanța impozitului pe profit (CIT) în România a scăzut de-a lungul timpului, iar performanța și productivitatea veniturilor sale sunt mai scăzute decât în majoritatea țărilor comparabile din regiune. Cheltuielile fiscale ale CIT rezultate din stimulentele fiscale sunt semnificative. Scutirea profiturilor reinvestite reprezintă 4,3% din veniturile CIT, în timp ce costul creditului fiscal pentru sponsorizări este deosebit de ridicat, de 7%.

Stimulentele pentru cercetare și dezvoltare sunt cele mai convingătoare datorită potențialelor lor externalități pozitive. Deducerea majorată de 50% aplicată în România pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea ar putea fi eficientizată prin transformarea acesteia într-un credit fiscal rambursabil, care ar oferi sprijin financiar companiilor implicate în cercetare și dezvoltare, în special celor noi și mici.

Raportul FMI subliniază că România a implementat toate măsurile comune anti-abuz, inclusiv regulile privind societățile străine controlate și subcapitalizarea. O nouă structură din cadrul Ministerului Finanțelor este dedicată prețurilor de transfer.

Cerința ca întreprinderile din regimul fiscal al microîntreprinderilor să aibă cel puțin un angajat a a redus posibilitatea de arbitraj fiscal de către proprietarii care desfășoară activități independente. Cu toate acestea, întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare și marje de profit mai ridicate pot beneficia cu siguranță de o rată efectivă de impozitare a profitului mai mică în comparație cu rata efectivă din regimul normal de impozitare a profitului.

În plus, persoanele fizice care desfășoară activități independente în cadrul regimului  microîntreprinderilor au o obligație fiscală mai mică decât cele care desfășoară activități independente ca liber profesioniști. Reducerea impozitării cifrei de afaceri va elimina multe entități a căror prezență în regimul microîntreprinderilor are ca scop exclusiv reducerea sarcinii fiscale în comparație cu alte forme de organizare.

Veniturile fiscale pierdute din cauza utilizării cotelor reduse de TVA, în locul celei standard, sunt echivalente cu o subvenție acordată de guvern consumatorilor de bunuri sau servicii supuse cotelor reduse. Studiile empirice arată că doar o mică parte din această subvenție revine gospodăriilor cu venituri mici. În mod similar, ratele reduse ale TVA-ului pot să nu fie un instrument rentabil pentru promovarea consumului de bunuri de merit. Pe lângă veniturile pierdute, ratele reduse ale TVA-ului generează costuri economice prin introducerea de distorsiuni ale prețurilor și cresc costurile de conformitate și administrative. Creșterea ratelor reduse la rata standard ar genera venituri substanțiale.

Accizele la țigări, băuturi spirtoase și bere sunt foarte mici în România în comparație cu alte țări din UE. În plus, vinul (cu excepția vinului spumant) nu este supus niciunei accize. Cu toate acestea, accizele la alcool și tutun generează venituri fiscale semnificative, reprezentând 1,2 % din PIB în 2022. 90% din aceste venituri provin din tutun, ceea ce reflectă ratele relativ mai mici ale accizelor la alcool și prevalența ridicată a fumatului.