Foamea de bani a statului golește băncile de lichidități și crește dobânzile. BNR lasă ROBOR să crească pentru a menține cursul

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 5,94% pe an, de la 5,93% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă contractate înainte de luna mai 2019, a urcat la 6% pe an, de la 5,98% pe an în data de 16 ianuarie, iar ROBOR la 12 luni a ajuns vineri la nivelul de 6,09%, de la 6,08% pe an joi. Majorările ROBOR au început după data de 13 ianuarie 2025.

Lichiditatea din piața bancară, până nu demult excedentară, a scăzut de la 50 – 60 de miliarde de lei la 20-30 de miliarde de lei. Chiar dacă lichiditatea s-a înjumătățit practic, cotațiile ROBOR nu ”s-au inflamat” așa mult. Au crescut ce este drept cotațiile la împrumuturile pe termen lung, deoarece presiunile fiscale adfuc un sentiment de incertitudine pe termen lung, dar pe termen scurt există încă exces de lichiditate.

Unii bancheri sunt de părere că lichiditatea din piața bancară a scăzut ca urmare a faptului că BNR vinde valută pentru a ține cursul de schimb stabil, sub 5 lei pentru un euro. Totuși este de așteptat ca, după alegeri, cursul leului să o ia pe o pantă de ușoară depreciere față de moneda unică europeană.

Cea de-a doua explicație pentru creșterea ROBOR este inflația și nevoia mare de lichidități a Ministerului Finanțelor. În acest context, piața vorbește de existența unor împrumuturi bilaterale între Ministerul Finanțelor  și CEC Bank și Exim Banca Românească, bănci la care statul este acționar. Potrivit legii, statul poate iniția împrumuturi bilaterale atât cu băncile românești, cât și cu cele străine. Nu există obligativitatea ca statul să fie acționar la banca de la care se împrumută direct.

Oricum și aceste împrumuturi directe par să fie o soluție temporară, până va fi gata emisiunea de bonduri externă. Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 17 ianuarie 2025, 90 milioane de lei de la bănci, suplimentar față de licitațiile de joi, când a împrumutat 800 de milioane de lei, la dobânzi de 7,75% pe an, respectiv 7,98% pe an, prin două emisiuni de obligațiuni de stat de tip benchmark.

Menționăm că, dobânzile la care statul se împrumută de la populație prin emisiunile Tezaur sunt inferioare cotatiilor pe care trebuie să le plătească băncilor. Dobânda maximă în prezent este de 7,8%.