Foie gras made in China. Noul rival al Franţei pe piaţa delicateselor de lux – reportaj Reuters

În ultimii 10 ani, foie gras-ul în China a trecut de la o delicatesă de lux la un produs popular şi accesibil, încurajându-i pe fermierii precum Li să devină şi mai ambiţioşi, scrie Agerpres.

Compania lui Li Fengshan, Changhao Biotechnology, un producător de foie gras de dimensiuni medii, a produs anul trecut 300 de tone din această delicatesă şi pentru acest an plănuieşte un salt până la 500 de tone. În schimb, producătorul francez mediu produce doar în jur de 10 tone de foie gras pe an. Deşi există numeroase impedimente în calea exporturilor, printre care şi regulile vamale ale Chinei, Li a început să pătrundă cu paşi repezi pe pieţele externe, anul trecut expediind 6.000 de conserve în Dubai.

Creşterea semnificativă a producţiei Chinei, costurile şi preţurile mult mai mici, precum şi cererea tot mai mare la nivel mondial pentru acest produs înseamnă că este doar o chestiune de timp până când exporturile chineze vor creşte, spun fermierii autohtoni. „Produsele noastre de foie gras vor ajunge în cele din urmă pe numeroase mese de peste hotare. Este inevitabil”, a spus Li.

Într-un restaurant din China o felie de foie gras costă între 30 şi 70 de yuani (4 până la 10 dolari), mult mai ieftin decât preţurile de 15 până la 40 de euro (17 până la 46 de dolari) într-un restaurant din Franţa.

„Povestea de dragoste” dintre China şi foie gras este atât de intensă încât unii analişti şi actori din industrie se aşteaptă ca China să devină în curând cel mai mare producător din lume, poate anul viitor sau chiar anul acesta. Conform unor estimări a cinci analişti din industrie, cu sediul în China, este posibil ca anul trecut producţia de foie gras a Chinei să se fi situat la 14.000 de tone. Asta ar însemna o creştere de aproximativ 30% faţă de 2024 şi un salt uriaş comparativ cu estimările privind o producţie de doar 2.000 de tone în urmă cu un deceniu. Franţa, principalul producător mondial, a înregistrat anul trecut o scădere a producţiei cu 3%, până la 15.044 de tone.

„Este îngrijorător că se dezvoltă atât de repede. Nu ne-am aşteptat la aşa ceva”, a declarat Fabien Chevalier, preşedintele Asociaţiei producătorilor de foie gras (Cifog).

Împreună, Franţa şi China acoperă peste 80% din producţia globală de foie gras, alţi producători importanţi fiind Ungaria şi Bulgaria.

În ceea ce priveşte exporturile însă, mai puţin de 5% din producţia chineză a fost exportată anul trecut, conform datelor vamale şi estimărilor analiştilor. Regulile stricte impuse de Administraţia vamală chineză, care obligă fermierii să demonstreze că aproximativ 300 de substanţe chimice nu sunt prezente în păsările de curte după vaccinare, descurajează exporturile.

Însă, producătorii chinezi sunt dornici să exporte, ştiind că, dacă trec peste numeroasele obstacole pe partea de reglementare, îi aşteaptă marje de profit mult mai atractive în străinătate. Au început să apară unele acorduri de export. Jilin Zhengfang Agriculture & Animal Husbandry, cel mai mare producător de foie gras de raţă din China, cu 1.500 de tone produse anual, se pregăteşte să exporte în Asia de Sud-Est şi Europa în acest an, a declarat directorul general Min Wei. La rândul său, Shandong Chunguan Food, un important producător de foie gras, a declarat în luna mai că tocmai a semnat un contract de export în Coreea de Sud şi că lucrează cu companii din Japonia, Rusia şi Asia de Sud-Est pentru a livra către aceste pieţe.

Fabien Chevalier a declarat că unii producători chinezi au început să apară la târgurile internaţionale, iar produsele lor ar putea să-şi fac loc pe pieţele din Asia de Sud-Est. „Va trebui să fim vigilenţi cu privire la ceea ce intenţionează să aducă pe piaţă”, a spus preşedintele CIFOG. Acesta a adăugat însă că pieţele europene sunt strict reglementate şi se aşteaptă ca consumatorii să rămână la produse precum cele care poartă eticheta „foie gras du Sud-Ouest”, care garantează că păsările au fost crescute în sud-vestul Franţei, conform standardelor locale de hrănire.

Creşterea producţiei Chinei se datorează, parţial, subvenţiilor generoase. În cazul lui Li, acestea acoperă peste 50% din costurile sale cu infrastructura şi vaccinare. Dar se datorează şi unei etici a muncii care la final aduce ficaturi mult mai mari, spune Li. Fiecare angajat al său se ocupă de peste 400 de gâşte de la eclozare până la sacrificare, iar în ultimele 10 zile din viaţa de 100 de zile a păsărilor, aceştia lucrează non-stop, dormind foarte puţin, pentru a hrăni forţat fiecare gâscă cu şase mese zilnice.

„Europenii nu mai pot creşte un număr mare de gâşte, pentru că este o muncă grea”, spune Li, în timp ce soţia sa arată cu mândrie un ficat de gâscă de 2,9 kilograme.

Ficatul de gâscă de la ferma lui Li cântăreşte cel puţin 1 kg. În Franţa, unde cea mai mare parte a foie gras-ului este produs din raţă, ficatul obişnuit cântăreşte între 500 şi 550 de grame, în timp ce ficatul de gâscă are, în general, sub 750 de grame.