Fondul de Investiții al Norvegiei riscă ca activele sale din SUA să fie confiscate

Până la sfârșitul anului trecut, aproximativ 53,2% din activele fondului erau deținute în SUA, distribuite între acțiuni, titluri de stat și imobiliare.

Unii comentatori din țările nordice s-au întrebat dacă, având în vedere incertitudinile actuale legate de politicile economice ale SUA, ar putea exista un risc pentru activele deținute acolo, cum ar fi confiscarea activelor sau un schimb forțat de datorii – de exemplu, schimbarea titlurilor de stat cu cupoane pe termen scurt cu obligațiuni centenare, adică datorii cu scadență peste 100 de ani.

Întrebat joi ce părere are despre un astfel de risc, Nicolai Tangen, directorul general al Norges Bank Investment Management (NBIM), operatorul fondului, a declarat: „Firesc, ne uităm la astfel de lucruri. Este unul dintre numeroasele elemente de risc pe care le analizăm. Dar nu credem că este un risc credibil”.

Tangen, care a fost confirmat recent pentru un al doilea mandat în fruntea NBIM, a declarat pentru Reuters că fondul „monitorizează continuu toate elementele de risc”.

„Nu este nimic nou”, a spus el. „Evaluăm aceste lucruri în mod constant”, a subliniat Tangen.

Fondul suveran al Norvegiei are plasamente uriașe

NBIM, care investește veniturile statului norvegian din producția de petrol și gaze, este unul dintre cei mai mari investitori din lume, deținând în medie 1,5% din toate acțiunile listate la nivel global. De asemenea, investește în obligațiuni, imobiliare și active din energie regenerabilă.

Directorul adjunct al fondului, Trond Grande, a declarat că marja de manevră a fondului este limitată în cazul unor decizii politice. „Desigur, o țară își poate schimba legile și poate confisca active – am văzut asta în cazul Rusiei – dar probabil că este ceva împotriva căruia nu te poți proteja, pentru că ar însemna să nu mai fii implicat acolo”, a explicat el.

„Și cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne asigurăm că avem un custode care funcționează bine și care ne ajută să avem o imagine clară asupra activelor”, a mai spus acesta.

Custodele fondului suveran norvegian este Citibank. Grande a precizat că fondul nu a luat legătura recent cu Citibank pe tema eventualelor riscuri din SUA.

„Nu ne-am schimbat perspectiva asupra titlurilor de stat americane”

În altă ordine de idei, fondul a anunțat că nu a cumpărat și nici nu a vândut titluri de stat americane în aprilie, o perioadă de volatilitate ridicată în care piețele au fost zdruncinate de declarațiile președintelui Donald Trump privind taxele vamale și de criticile sale la adresa președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, pentru că nu a redus dobânzile.

Norges Bank Investment Management deținea obligațiuni indexate și titluri de stat americane în valoare de 157,5 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din activele fondului, în creștere față de 132,4 miliarde de dolari cu un an înainte, potrivit site-ului său.

„Nu ne-am schimbat perspectiva asupra titlurilor de stat americane”, a declarat Grande. „Sunt în continuare cele mai sigure active de pe piețele financiare”, și-a exprimat încrederea acesta.

Tangen a adăugat că, per ansamblu, fondul a luat „foarte puține măsuri” în perioada tulburărilor recente de pe piețe deoarece are un mandat pe termen lung. În schimb, volatilitatea a fost, uneori, o ocazie de a cumpăra acțiuni care acum sunt mai ieftine, a adăugat el.

„Am avut administratori de portofoliu care au făcut asta. Dar nu am intervenit la nivelul conducerii pentru a face schimbări majore”, a spus el.

Tot joi, fondul a raportat o pierdere trimestrială de 415 miliarde de coroane (39,72 miliarde de dolari) pentru perioada ianuarie-martie, în principal din cauza randamentelor negative din sectorul tehnologic. Perioada de raportare s-a încheiat înainte de turbulențele care au afectat piețele în aprilie, pe fondul taxelor vamale anunțate de administrația Trump.

La sfârșitul trimestrului, 70% din activele fondului erau în acțiuni, în scădere față de 71,4% la finalul anului 2024, în timp ce obligațiunile reprezentau 27,7% din portofoliu, în creștere de la 26,6%.