Fondul locativ a crescut cu peste un milion de locuințe în ultimii 30 de ani

14 12. 2020
constructii_2_08310000

Recordul de locuințe livrate anual a fost remarcat in 2008, cand au fost finalizate 67.255 de locuințe și în 2019, cu 67.488 de locuințe, în cel mai bun an al pieței rezidențiale după 1990.

Un alt an bun a fost 2009, cu 62.520 de locuințe finalizate, dar 2009 a însemnat și anul în care criza a lovit economia românească și a determinat-o să „lovească zidul cu 100 km/h” după cum spunea Michael Lloyd, britanicul care a imaginat ceea ce este acum proiectul Băneasa. Ca efect, în anul următor, cifra de locuințe livrate la nivel național a scăzut cu aproape 20.000.

Citește și: De la o Dacie veche, un apartament “ca o grotă” și un fax la care nu-i căuta nimeni, au mii de mașini care cutreieră țara non-stop. Povestea FAN

Un alt an bun, de fapt, cel mai bun an al pieței a apărut un deceniu mai târziu, în 2019 și după cum arată cifrele până acum, ar putea fi și 2020, deși e marcat de pandemia care a dat peste cap economia, care ar putea să înregistreze cifre de livrări asemănătoare cu 2019, dar acestea vor apărea abia la anul.

Un avans remarcabil a înregistrat județul Cluj, care de la 1.837 de locuințe finalizate în 1990, a ajuns la 8.021 în 2019, aproape cât Bucureștiul, care a ajuns la 8.647, dar avansul e mult mai modest, de la 6.467 în 1990.

Citește și: Orban: Coaliţia de guvernare va deţine preşedinţia Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi aşa e normal

În ceea ce privește prețurile, acestea au explodat începând cu anii 2006-2007, și au pierdut teren serios în perioada de criză care s-a simțit odată cu sfârșitul anului 2008, unele, precum cele din București nu au ajuns nici acum la nivelul din 2008.

Anul acesta, după un avans de 2,4% în octombrie, prețurile locuințelor au înregistrat o evoluție pozitivă și în cea de-a treia lună de toamnă, iar pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, astfel, cu 1,2% în noiembrie, de la 1.335 la 1.351 de euro pe metru pătrat util. În mod interesant, majoritatea centrelor regionale analizate – cinci din cele șase mari orașe, București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Constanța  – s-au înscris pe o traiectorie ascendentă la acest capitol, creșteri având loc atât pe segmentul rezidențial vechi, cât și pe cel nou.

Excepția de la regulă este reprezentată de Timișoara, unde prețul mediu solicitat pentru un apartament s-a mai diminuat, sub influența evoluției consemnate pe piața nouă.