Fondul Proprietatea: Există risc crescut de corupţie din cauza conflictului de interese din Consiliul de Supraveghere de la Hidroelectrica

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Adunarea Generală a Acţionarilor Hidroelectrica, ce va avea loc pe 3 august, Ministerul Energiei va propune prelungirea mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere cu încă patru luni, scrie News.ro.

Membri propuşi sunt: Ioana-Andreea Lambru, Radu-Spiridon Cojocaru, Karoly Borbely, Laurenţiu-Dan Tudor, Horia-Marian Gâmbuţeanu şi Andreea Negru-Ciobanu.

La rândul său, acţionarul minoritar Fondul Proprietatea o propune tot pe Oana Truţă membru în Consiliul de Supraveghere.

”Contractele de mandat propuse cresc în mod evident riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului, care erau prevăzute în contractul anterior”, arată FP într-un comunicat.

Oficialii Fondului spun că, potrivit noului contract propus, membrii Consiliului nu mai sunt răspunzători pentru respectarea obligaţiilor de neconcurenţă, conflict de interese, abţinerea de a solicita diverse servicii sau păstrarea confidenţialităţii informaţiilor obţinute în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.

În opinia Fondului, acest lucru sporeşte foarte mult riscul de corupţie în cea mai bună companie de energie a României, lucru ce i-ar putea afecta performanţele prezente şi viitoare.

“Noul contract de mandat creează un precedent extrem de periculos, permiţând membrilor Consiliului să deţină poziţii în conducerea sau în consiliile altor companii energetice. Această situaţie deschide practic Cutia Pandorei şi ridică îngrijorări serioase cu privire la determinarea şi responsabilitatea de a acţiona în cel mai bun interes al companiei şi de a nu folosi poziţia de membru în Consiliul Hidroelectrica pentru a servi interese personale”, a spus Greg Konieczny, director general şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

El afirmă că aceste acţiuni ”extrem de grave” pot afecta în mod negativ interesele Hidroelectrica şi ale acţionarilor săi, ”lăsând uşa larg deschisă potenţialelor practici de corupţie şi apariţiei altor «băieţi deştepţi» care vor secătui resursele Hidroelectrica”.

Comentând asupra implicaţiilor aduse de schimbările în contractele de mandat, Johan Meyer, co-manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a spus că modificările Ministerului Energiei par a fi anume făcute pentru a permite unui membru propus pentru Consiliul Hidroelectrica să îşi accepte mandatul, după ce, în primă instanţă, el a refuzat numirea din cauza conflictului de interese, întrucât deţinea o funcţie similară în consiliul altei companii energetice.

”De asemenea, renunţarea la obligaţiile de neconcurenţă duce la înlăturarea altui caz flagrant de conflict de interese. În esenţă, modificarea va duce la tolerarea poziţiei altui membru al Consiliului ca director general adjunct al unei companii energetice, care este un competitor direct al Hidroelectrica. Nu poţi servi două sau mai multe interese divergente sau mai mulţi ‘stăpâni’ în acelaşi timp”, a adăugat el.