Avertisment: Fondul Proprietatea se va desfiinţa, dacă Bursa nu se dezvoltă

Fondul Proprietatea (FP) se va „micşora", în viitor, pentru că nu are unde să-şi plaseze banii pe piaţa locală. Aşa că îi va da acţionarilor prin dividende. Cât de mult se va micşora FP?  „Depinde de cât de repede se va dezvolta piaţa", a declarat Greg Konieczny, managerul FP, pentru ECONOMICA.NET. Altfel spus: oricât. FP este supus unei mari presiuni pentru distribuţia de dividende mari şi, până piaţa se va dezvolta  suficient de repede şi de mult, ca să aibă ce-i oferi, FP  nu va mai rămâne cu bani de investit, potrivit scenariului pesimist.
Adrian N. Ionescu - lun, 15 apr. 2013, 21:13
Avertisment: Fondul Proprietatea se va desfiinţa, dacă Bursa nu se dezvoltă

Cele mai căutate companii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Fondul Proprietatea (FP) şi societăţile de investiţii financiare (SIF) sunt supuse unei fomidabile presiuni din partea acţionarilor pentru transformarea activelor în lichidităţi pentru dividende.

De aceea, unii brokeri şi analişti spun că nici FP nu este nemuritor.

„Ar putea fi cazul, nu ştiu. Este prea devreme de spus”, a răspuns provocării Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, într-un interviu pentru ECONOMICA.NET.

Orice companie şi, „în special, orice fond de investiţii poate exista doar atâta timp cât  există o piaţă pentru acesta”, a mai spus Greg Konieczny.

În ceea ce-l priveşte, Fondul Proprietatea (FP) este mult prea mare pentru piaţa de capital locală şi se va micşora, dacă piaţa nu va creşte, potrivit lui Greg Konieczny. Ca „dimensiune, nu ca valoare a activului pe acţiune”, a precizat oficialul polonez.

„Cred că, pe termen lung, există o piaţă pentru un fond românesc de acţiuni concentrat doar pe această ţară, pur şi simplu pentru că există încă multe oportunităţi aici, multă valoare de creat“, a explicat managerul Fondului Proprietatea.

Întrebarea este: „care este mărimea unui asemenea fond, astfel încât să poată fi condus la fel ca alte fonduri închise (fără emisiune continuă de titluri proprii, n.r.) din lume? În acest moment, uitându-ne la dimensiunea pieţei, şi la lichiditatea pieţei, şi la dimensiunea activelor noastre, e clar… Fondul (Proprietatea, n.r) e  mult prea mare pentru piaţă”, conchide Greg Konieczny. 

Valoarea portofoliului (activele nete) Fondul Proprietatea (FP) este de 13,8 miliarde de lei, din care pachetele de acţiuni listate reprezintă 42%, iar alte 31% constituie valoarea pachetelor de mari companii a căror listare este aşteptată de mai mulţi ani.

În acelaşi timp, capitalizarea (valoarea de piaţă) tuturor companiilor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) abia depăşeşte 100 de miliarde de lei, dar doar două companii (Petrom şi Erste Bank) valorează 66% din total.

Fondurile de investiţii au restricţii privind expunerea pe o singură acţiune şi au nevoie de cât mai multe mari companii lichide listate, pentru diversificare.

„Bănuiesc că, la un moment dat, se va ajunge la echilibrul între dimensiunea pieţei şi dimensiunea Fondului”.

Totuşi, „în acest moment, putem să presupunem că dimensiunea Fondului va continua să se micşoreze”.

Unde se va opri micşorarea? „Depinde de cât de mult se va dezvolta piaţa (locală, n.r.)”, a mai spus şeful FP.

„Micşorarea”  Fondul Proprietatea (FP) se poate realiza prin vânzarea activelor sale şi distribuirea banilor către acţionari prin dividende. Este exact genul de operaţiuni pe care şi le doresc cei mai mari acţionari ai FP, fonduri de investiţii de risc, printre care cele administrate de compania americană Elliott Associates (Manchester Securities şi Beresford) sunt cele mai mari acţionare.

Acum un an, fondurile străine (şi nu numai) de investiţii  au reuşit, fără mare bătaie de cap, să obţină în AGA, aprobarea ca administratorul să poată decide vânzarea a cel mult 20% din activul FP, fără acordul expres al acţionarilor.

Operaţiunile de acest fel „ar transforma Fondul Proprietatea într-o colecţie de active de vânzare, iar administratorul FP ar semăna mai mult cu un lichidator”, spunea la data respectivă  Mihai Căruntu, şeful echipei de cercetare de piaţă de capital de la BCR. Nu şi-a schimbat părerea.

Scenariul „micşorării”

Mai mult, analiştii au identificat scenariul pe care îl va urma managementul FP sau cel al SIF-urilor, atunci când vor fi silite să se supună presiunii fondurilor de investiţii.

Pentru a păstra acţiunile FP ( sau ale SIF-urilor) atractive şi preţurile lor în creştere, se va răscumpăra o parte din acţiuni şi reduce, astfel, volumul ofertei de pe piaţă.

Astfel, prin  creşterea preţului se va diminua discountul sau diferenţa dintre valoarea activelor / acţiune şi preţul acţiunii. Această diferenţă este un indicator al atractivităţii acţiunii unui fond de investiţii.

Este deja cazul FP, care a răscumpărat 1,7% din acţiunle sale şi tocmai a început o campanie de răscumpărare a nu mai puţin de 8% din acţiunile sale. Şi ar putea fi şi cel al SIF Moldova.

Doar răscumpărarea de acţiuni nu va fi suficientă pentru menţinerea unui discount redus şi de aceea, după asimilarea de către piaţă a noului nivel al volumului oferit, preţurile vor reîncepe să scadă şi discountul va creşte din nou. Discountul va putea fi redus din nou doar prin vânzarea de active, ceea ce va conveni acţionarilor avizi de dividende cu orice preţ şi va păstra şi indicatorul de atractivitate la cote acceptabile.

Câtă vreme vor fi active de vândut.

Dezvoltarea pieţei

În fapt, managerul FP avertizează asupra faptului că responsabilitatea lichidării ipotetice a Fondului ar fi a autorităţilor, care nu contribuie la dezvoltarea pieţei, prin listarea suficient de operativă a marilor companii de stat, şi a oficialilor BVB, care nu fac mai nimic pentru a atrage la cota acesteia companii multe şi valoroase.

Administratorul Fondului Proprietatea a pledat constant pentru listarea la bursă a tuturor companiilor din  portofoliul său, care întrunesc condiţiile necesare. Dar, deşi de mulţi ani de zile este promisă, listarea  Romgaz şi a Nuclearelectrica sunt aşteptate abia în octombrie, respectiv iunie acest an.

Hidroelectrica trebuie să iasă, mai întâi din insolvenţă, în vreme ce listarea companiilor de administrare a porturilor şi aeroporturilor este amânată. De privatizarea parţială prin bursă a complexurilor energetice abia a început să se vorbească.

 

Te-ar mai putea interesa și
Nissan plănuiește că până în 2029 să producă în masă autovehicule electrice alimentate cu baterii de ultimă generație
Nissan plănuiește că până în 2029 să producă în masă autovehicule electrice alimentate cu baterii de ultimă generație
Nissan Motor se aşteaptă ca până la începutul lui 2029 să producă în masă vehicule electrice (EV) alimentate cu baterii de ultimă generaţie, a anunţat marţi al treilea mare producător......
Companiile din grupul Signal Iduna raportează prime brute subscrise de peste 367 de milioane de lei pentru 2023, în creștere cu 33%
Companiile din grupul Signal Iduna raportează prime brute subscrise de peste 367 de milioane de lei pentru 2023, în creștere ...
Cele două companii Signal iduna care activează în România anunță că și-au consolidat poziția pe piața românească ...
Ucraina a început construcția a două noi unități nucleare în vestul țării. În premieră, una dintre ele folosește tehnologie americană
Ucraina a început construcția a două noi unități nucleare în vestul țării. În premieră, una dintre ele folosește ...
Compania de stat ucraineană Energoatom a lansat construcția a două noi unități (5 și 6) la centrala nucleară Khmelnytskyi ...
BNR: Rata inflației va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm mai lent față de 2023 și pe o traiectorie mai ridicată față de prognoza din februrie 2024
BNR: Rata inflației va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm mai lent față de 2023 și pe o traiectorie ...
Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ...