Thierry Breton, care a fost din 2019 până în 2024 comisar european pentru piaţa internă, a impulsionat din această poziţie regulamentul european pentru serviciile digitale (DSA), regulamentul privind pieţele digitale (DMA) şi legea Inteligenţei Artificiale. El i-a îndemnat pe succesorii săi de la Bruxelles ca în aplicarea acestor norme să ţină cont de ceea ce a numit „interesele generale ale Europei”.
Acestui fost comisar european şi altor patru cetăţeni europeni implicaţi în activităţi de combatere a „dezinformării” şi a „urii pe internet” li s-a interzis în decembrie anul trecut intrarea în SUA, care-i acuză că prin activităţile lor au cenzurat politic platformele americane, în special opiniile conservatoare neagreate la Bruxelles.
Aceştia au „condus eforturi organizate de constrângere a platformelor americane să cenzureze, să demonetizeze şi să suprime opiniile americane cu care nu erau de acord”, a explicat secretarul american de stat Marco Rubio.
De partea sa, Breton a afirmat în intervenţia sa de miercuri în Parlamentul European că normele digitale europene, care impun platformelor să combată conţinutul ilegal online şi să promoveze libera concurenţă între companiile din domeniu, nu sunt îndreptate „împotriva niciunei ţări, ci sunt pentru noi, pentru concetăţenii noştri din Europa, pentru copiii noştri, pentru democraţia noastră”.
Pe de altă parte, el a reproşat Comisiei Europene că nu-l susţine suficient în disputa sa cu SUA, devenită una juridică, dar pe care o vede mai degrabă ca fiind una politică. Deşi Comisia Europeană s-a oferit să-i deconteze o parte din onorariile pentru avocaţi, el a apreciat că aceasta „nu este o problemă juridică”, ci una „politică” ce necesită intervenţii la cel mai înalt nivel, cum a făcut preşedintele francez Emmanuel Macron, un susţinător al său care s-a adresat preşedintelui american Donald Trump cu solicitarea să ridice sancţiunile ce-l vizează.
Thierry Breton fusese propus de guvernul francez în 2024 de asemenea pentru noua Comisie Europeană, dar a avut pe final de mandat o relaţie tensionată cu preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pe care a descris-o drept o „împărăteasă” care a căpătat prea multă putere şi a devenit astfel un pericol pentru Uniunea Europeană.
El a demisionat în septembrie 2024 din Comisie şi a renunţat de asemenea la candidatura pentru un nou mandat de comisar european, acuzând-o pe Von der Leyen că a intervenit pe lângă preşedintele francez Emmanuel Macron să propună un nou comisar.
Cu o lună mai devreme, Thierry Breton avusese o primă dispută şi cu Elon Musk, proprietarul reţelei de socializare X, pe care l-a avertizat înaintea unui interviu în direct cu Donald Trump, atunci candidatul republican la alegerile prezidenţiale din SUA, că regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) îi impune obligaţii de moderare pe platforma de socializare pentru a evita „amplificarea conţinuturilor periculoase”.
Ulterior, Elon Musk l-a catalogat pe Thierry Breton drept un „tiran al Europei”, după un interviu în care fostul comisar european a spus, amintind de anularea alegerilor prezidenţiale în România în urma acuzaţiilor de influenţare a procesului electoral prin reţeaua de socializare TikTok: „Să ne păstrăm sângele rece şi să impunem aplicarea legilor noastre atunci când acestea riscă să fie eludate (…) Am făcut-o în România şi va trebui evident să o facem şi în Germania dacă este necesar”.
În această dispută, Breton l-a acuzat pe Musk de „ingerinţă externă”, după ce miliardarul american şi-a exprimat sprijinul pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi a îndemnat la vot pentru acesta în alegerile ce urmau să se desfăşoare în februarie.