Fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, a fost găsit vinovat de asociere în scopul comiterii de infracţiuni

Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, a fost însă achitat de acuzaţiile de corupţie.

Preşedinta tribunalului a explicat că fostul şef de stat este vinovat de asociere în scopul comiterii de infracţiuni pentru că „şi-a lăsat apropiaţii (…) să acţioneze în vederea obţinerii de sprijin financiar” din partea regimului libian pentru a obţine finanţare pentru campania sa din 2007.

Instanţa l-a achitat în schimb de acuzaţiile de deturnare de fonduri publice libiene, luare de mită pasivă şi finanţare ilegală a campaniei.

Cei doi foşti colaboratori ai săi Claude Gueant şi Brice Hortefeux, au fost găsiţi vinovaţi de luare de mită pasivă şi fals, primul, şi de conspiraţie criminală, cel de-al doilea. Eric Woerth, trezorierul campaniei, a fost achitat.

În urma decesului, marţi, în Liban, a unui alt inculpat şi o figură-cheie în acelaşi dosar, Ziad Takieddine, instanţa a declarat, de asemenea, încetarea urmăririi penale împotriva sa.

Sentinţele urmau a fi anunţate ulterior, după citirea hotărârii, care are 400 de pagini.

Parchetul naţional financiar (PNF) a solicitat la sfârşitul lui martie o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru fostul şef de stat, după un proces de trei luni, acuzându-l că a încheiat un „pact de corupţie faustian cu unul dintre cei mai urâţi dictatori ai ultimilor 30 de ani”. Ei au cerut de asemenea o amendă de 300.000 de euro şi o interdicţie de exercitare a funcţiei pe cinci ani – cea mai grea pedeapsă solicitată împotriva celor 12 inculpaţi din dosar.

Potrivit acuzării, fostul preşedinte (2007-2012) ar fi favorizat, în schimbul mitei, revenirea Libiei pe scena internaţională şi ar fi fost de acord să-l graţieze pe cumnatul lui Gaddafi, Abdallah Senussi, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru rolul său în atentatul avionului UTA DC-10, soldat cu moartea a 170 de persoane în 1989.

Nicolas Sarkozy şi-a susţinut în mod constant nevinovăţia şi probabil va urma un apel, care ar amâna ameninţarea cu închisoarea cu câteva luni.

Condamnat definitiv la un an de închisoare pentru corupţie şi trafic de influenţă în aşa-numita afacere a „interceptărilor telefonice”, Nicolas Sarkozy a fost obligat să poarte o brăţară electronică la gleznă din ianuarie până în mai, o pedeapsă fără precedent pentru un fost şef de stat. El a recurs apoi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă din Franţa, va examina de asemenea pe 8 octombrie recursul său în afacerea „Bygmalion”, privind finanţarea campaniei sale prezidenţiale din 2012, pentru care a fost condamnat în apel la un an de închisoare, dintre care şase cu executare.