FOTO. Ce firme românești produc drone de apărare și cât de pregătită este industria locală după incidentul cu drona rusească din Galați – analiză

Potrivit informațiilor publice, România dispune de sisteme de apărare antiaeriană clasice, însă amenințarea dronelor ieftine și a roiurilor de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) necesită tehnologii specializate, mult mai flexibile și mai puțin costisitoare.

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a spus vineri seara că, în acest moment, armata nu are capabilităţi suficiente pentru a doborî dronele, dar că a demarat programe de înzestrare. Ministrul a mai spus că apărarea antiaeriană a fost gândită împotriva obiectelor care zboară la altitudini înalte şi nu la altitudini joase.

În ultimii ani, câteva companii românești au început să dezvolte sisteme proprii de detectare, bruiaj sau interceptare a dronelor, iar unele dintre acestea sunt deja testate în condiții operaționale. Vi le prezentăm pe câteva dintre ele:

BlueSpace Technology: primul sistem anti-dronă fabricat în România

Una dintre cele mai avansate companii românești din domeniu este BlueSpace Technology, înființată în 2016, și care are peste 180 de angajați și facilități de producție la Moreni, Bragadiru, Măgurele și Mangalia.

Compania a lansat încă din 2023 sistemul BS-JDP01, prezentat drept primul sistem anti-dronă realizat integral în România. Soluția este bazată pe bruiaj electronic și poate neutraliza dronele prin întreruperea comunicațiilor și a semnalelor de navigație folosite de UAV-uri. Sistemul are o rază de acțiune de aproximativ doi kilometri și a fost testat de Ministerul Apărării Naționale.

Avantajul unei astfel de soluții este costul redus comparativ cu rachetele antiaeriene și posibilitatea de utilizare împotriva dronelor comerciale sau a unor drone tactice de dimensiuni mici.

În iunie 2025, BlueSpace Technology a prezentat în premieră sistemul C-UAS containerizat de ultimă generaţie OKYA 5601, o soluţie românească integrată pentru protecţie aeriană inteligentă.

„OKYA 5601 este un sistem gândit, testat şi construit în România special pentru a răspunde provocărilor moderne din zona de securitate aeriană. Este un produs pe care îl putem adapta şi actualiza în linie cu evoluţiile tehnologice globale. Cel mai important, îl putem produce integral în România, la costuri corecte şi sustenabile – ceea ce îl face nu doar performant, ci şi accesibil pentru partenerii noştri din ţară şi din alianţele strategice”, a declarat Constantin Pintilie, CEO Blue Space Technology la acea dată.

Sistemul oferă detecţie multi-senzor inteligentă: camere EO/IR full HD, radar 3D fix şi analiză acustică/RF pentru identificare de precizie, contramăsuri adaptive: bruiaj inteligent cu beamforming adaptiv şi micro-UAV-uri autonome pentru capturarea fizică a dronelor şi fuziune de date în timp real: integrare completă a datelor radar, RF, EO/IR şi acustice în sistemul de comandă şi control (C2). Soluţia este dezvoltată şi fabricată integral în România.

De asemenea, în urmă cu două săptămâni, compania a anunțat la evenimentul Black Sea Defense & Aerospace Exhibition un nou parteneriat cu Otokar și Elektroland Defence pentru dezvoltarea și fabricarea în România a unor drone terestre UGV 6×6.

Tot în premieră la BSDA 2026, care a avut loc între 13 și 15 mai la București, a fost prezentată drona interceptoare bazată pe inteligență artificială din gama Ageela, aflată deja în faza de testare.

Dronele interceptoare sunt folosite pentru a elimina alte tipuri de drone, precum cele de atac sau supraveghere și recunoaștere.

Sistemul poate acționa integrat cu platforma anti-dronă OKYA sau independent, ca soluție defensivă autonomă, un răspuns direct la proliferarea dronelor ostile în teatrele de operațiuni moderne.

Un alt model dezvoltat de companie este Ageela-2402, destinată misiunilor de căutare, identificare și urmărire a unor ținte sau obiective. Drona poate fi configurată și pentru misiuni de lovire a țintelor.

OVES Enterprise: inteligență artificială pentru detectare și interceptare

Compania clujeană OVES Enterprise a devenit unul dintre cei mai vizibili jucători români în zona tehnologiilor militare bazate pe AI.

La începutul lui 2026, compania a lansat sistemul SkyLock, o platformă integrată care combină radare, senzori optici, analiză video și drone interceptoare autonome pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene. Sistemul poate detecta drone la distanțe de până la 10 kilometri și utilizează inteligența artificială pentru identificarea și clasificarea țintelor.

Sistemul integrează radar pentru localizarea inițială a amenințării, camere optice cu zoom mare (30x – 90x) sau focalizare la distanță lungă, hardware AI dedicat pentru procesarea locală a datelor și un interceptor aerian autonom – dronă pilotată exclusiv de inteligența artificială Nemesis AI.

După detectarea unei drone ostile, SkyLock poate lansa automat drona interceptoare, care este ghidată de Nemesis AI până la țintă. La apropiere, interceptorul identifică din nou obiectivul, realizează target lock și execută interceptarea fără intervenție umană, în scenariile în care regulile de angajare permit acest lucru.

Interceptoarele pot fi produse rapid folosind carcase imprimate 3D și componente disponibile comercial, în combinație cu hardware proprietar dezvoltat intern, optimizat pentru rularea modelelor AI Nemesis. În forma actuală, OVES Enterprise spune că poate produce până la 100 de unități pe lună, cu posibilitatea de extindere la peste 1.000 de unități lunar. Soluția este testată în prezent în condiții reale, în Ucraina, atât pe componenta de detecție, cât și în scenarii complete end-to-end.

De asemenea, OVES Enterprise dezvoltă INTERJET, o nouă generație de interceptor aerian autonom destinat combaterii amenințărilor aeriene rapide. Compania afirmă că platforma poate fi configurată atât pentru misiuni defensive, ca interceptor aerian, cât și pentru operațiuni ofensive, putând transporta încărcături explozive în funcție de cerințele misiunii.

Noul sistem este construit în jurul unui motor cu turbină și este proiectat să atingă viteze de 450–500 km/h, cu o autonomie de aproximativ 45 de minute și o rază operațională estimată la circa 200 km. Compania susține că platforma este destinată interceptării țintelor aeriene rapide, acolo unde dronele convenționale mici sau sistemele FPV devin mai puțin eficiente.

În paralel, tehnologia Nemesis AI dezvoltată de OVES este integrată în sistemele antidronă EAGLS utilizate de armata americană în Orientul Mijlociu. Aceste sisteme folosesc algoritmi AI pentru reducerea timpului dintre detectarea și interceptarea țintelor.

Practic, OVES nu mai dezvoltă doar software de analiză, ci încearcă să construiască un sistem complet de apărare împotriva dronelor, capabil să acopere întregul lanț operațional.

Qognifly și proiectul Drone Wall

O altă companie românească activă în acest domeniu este Qognifly, fondată de un cetățean moldovean – Anton Danici și de unul român – Ion Mocanu. Cu o participație de 49%, Anton Danici este cel care proiectează aparatele de zbor și care, într-un mic atelier din Chișinău, a supervizat producerea componentelor și asamblarea primelor drone.

După ce au obținut o finanțare de două milioane de euro, cei doi parteneri au decis să extindă afacerea printr-un birou de cercetare – dezvoltare și o hală de producție la București. Totodată, compania a deschis un punct de lucru la Caransebeș, unde există un mic aerodrom pe care pot fi realizate teste.

În 2026, firma a anunțat lansarea Drone Wall, o arhitectură integrată pentru detectarea, urmărirea și interceptarea dronelor, dezvoltată de ingineri români și validată în condiții operaționale. Compania pregătește inclusiv o fabrică dedicată la București pentru producția sistemelor sale.

„Proliferarea dronelor low-cost a schimbat fundamental regulile jocului în securitatea aeriană. Nu mai este sustenabil să răspunzi unei amenințări de 30.000 de euro cu o rachetă de 200.000 de euro sau chiar de ordinul milioanelor”, declară Ion Mocanu, co-fondator și CEO Qognifly.

„Cu Drone Wall, echipa noastră din România a transformat o idee într-o capabilitate validată pe câmpul de luptă din Ucraina: o arhitectură autonomă, cu interceptoare reutilizabile și inteligență artificială, care readuce eficiența economică de partea celor care protejează infrastructura și comunitățile.”

Drone Wall este un sistem integrat de apărare împotriva dronelor, bazat pe radar la sol, un software de tip Air Defense Management System și o familie de interceptoare în trei clase de rază de acțiune, inclusiv o variantă aer–aer reutilizabilă cu propulsie jet.

Strategia Qognifly este diferită față de cea a producătorilor clasici de armament: compania mizează pe sisteme autonome, interoperabile cu standardele NATO și UE și capabile să funcționeze împotriva unui număr mare de drone simultan.

Compania Qognifly propune trei tipuri de drone, două cu aripă fixă și un al treilea, STUD, care poate fi utilizat ca interceptor pentru alte tipuri de drone.

În cazul acesteia din urmă, dezvoltată împreună cu un partener american, cei de la Qognifly au deja în plan o producție de serie de două până la trei mii de unități lunar. Micul interceptor poate fi lansat din orice poziție, inclusiv după propulsarea manuală sau mecanică a acestuia în aer, cântărește doar câteva kilograme – fapt ce permite transportul fără dificultate chiar dacă mai multe astfel de aparate de zbor sunt purtate de un militar într-un rucsac, folosește patru elice și poate distruge prin contact mai multe tipuri de drone.

Celelalte două tipuri de drone poartă numele SP4 și SP5 și au aripă fixă putând transporta încărcături de diferite tipuri pe distanțe lungi și un timp îndelungat. Cu una dintre acestea, SP5, cei de la Qognifly au realizat un test pe un aerodrom de lângă Chișinău la care a luat parte și Economica.net.

Cu un cost de bază de 200.000 de euro, dar care poate urca vertiginos în funcție de dotări, aparatul de zbor al celor de la Qognifly are capacitatea de a realiza atacuri sau supraveghea diferite zone de interes. În cazul dotării cu sistem de emisie – recepție prin sistemul Starlink, atât SP4 cât și SP5 pot zbura pe distanțe lungi, chiar dincolo de limita orizontului.

Orbotix a inaugurat o fabrică de drone la Ghimbav, în Brașov

Compania de tehnologie Orbotix Industries este un startup româno-spaniol din domeniul tehnologiilor de apărare cu sediul în Polonia, fondat de Bogdan Ochiana și Sebastian Straube, care dezvoltă soluții aeriene adaptate la specificul operațional european.

Firma a inaugurat pe 12 mai o nouă fabrică de producţie de drone în Ghimbav, judeţul Braşov, unde spune ca se pot construi până la 10.000 de drone pe an.

„Putem ajunge la aproximativ 10.000 de drone pe an. Vom avea nevoie de aproximativ 40 de angajaţi, iar pentru cele 10.000 de drone ar fi nevoie de sute de milioane euro”, a declarat Ochiană.

De asemenea, Orbotix Industries va produce drone şi la Bucureşti, în parteneriat cu compania Romaero S.A.

Parteneriatul vizează o capacitate de producție importantă, cu o țintă estimată de până la 1.500 de drone lunar. Acest efort va integra tehnologia de vârf a Orbotix, inclusiv platformele WASPER-1 și VIGIL-1, cu infrastructura industrială masivă a Romaero. Orbotix va furniza arhitectura de sistem, software-ul de bord, algoritmii de autonomie și integrarea Inteligenței Artificiale

Noua unitate de producţie din judeţul Braşov ar urma să atingă o capacitate de până la 800 de drone pe lună, pe măsură ce operaţiunile se maturizează şi se extind progresiv în timp.

Carfil intră în producția de drone și dezvoltă capabilități cu aplicații anti-UAV

Pe lângă companiile private din tehnologie, și industria de stat încearcă să recupereze decalajul din zona sistemelor fără pilot.

Carfil SA, companie din grupul ROMARM, cu o istorie de peste 100 de ani în producția de armament și muniție pentru artilerie, se numără printre cele mai importante companii din industria de apărare a României.

Societatea a semnat un parteneriat strategic cu compania americană Periscope Aviation pentru producția de drone militare în România încă din 2024. La fabrica din Brașov urmează să fie produse dronele Cuda și Sirin, destinate misiunilor de supraveghere, recunoaștere și transport de încărcături tactice.

Deși aceste platforme nu sunt sisteme anti-dronă în sens clasic, ele reprezintă o componentă importantă a ecosistemului C-UAS (Counter-UAS), deoarece conflictul din Ucraina a demonstrat că dronele interceptoare și sistemele autonome de urmărire devin la fel de importante ca muniția sau rachetele antiaeriene.

În paralel, Carfil este una dintre companiile care pot participa la dezvoltarea viitoarelor muniții specializate pentru combaterea dronelor, în contextul în care România încearcă să își extindă capacitățile de producție pentru armament și muniții compatibile NATO.

Pe lângă aceste companii, mai există altele care produc drone în România, dar care fac parte din grupuri străine. Câteva exemple includ Simultec Măgurele și Aerostar, o companie din Bacău.

Prima face parte din grupul israelian Elbit Systems, și a inaugurat în luna aprilie 2026 o fabrică la Chitila, lângă București, unde va produce drone militare, inclusiv cele de tip Watchkeeper XR comandate de Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Aerostar colaborează cu Elbit Systems în cadrul proiectului Watchkeeper XR, în fabrica din Bacău fiind montate pe drone diverse sisteme ce sunt integrate în aparatele de zbor, inclusiv sistemele optice.

Cine dezvoltă muniție și gloanțe anti-UAV

România nu produce încă la scară industrială muniție specializată anti-dronă comparabilă cu soluțiile dezvoltate de marii producători occidentali.

Totuși, companiile din industria națională de apărare, în special cele din grupul ROMARM, analizează de mai mulți ani proiecte pentru muniții adaptate combaterii UAV-urilor (vehicule aeriene fără pilot). În prezent, accentul industriei românești pare să fie mai degrabă pe sisteme de bruiaj, detectare și interceptare decât pe muniții dedicate.

La nivel internațional, tendința este utilizarea munițiilor programabile, a proiectilelor cu dispersie și a dronelor interceptoare, deoarece costul unei rachete clasice poate depăși cu mult valoarea unei drone Shahed sau FPV.

Falcon Defence a anunțat planuri pentru producerea în România de muniție anti-dronă ce poate fi folosită cu arme standard, deja utilizate de militari și forțele de ordine. Soluția permite distrugerea unei drone ieftine (de aproximativ 1.000 de dolari) cu un cartuș care costă doar câteva zeci de dolari — mult mai eficient din punct de vedere al costurilor față de o rachetă sau o dronă interceptoare. Compania mai urmărește să producă și proiectile de artilerie de 155 mm și materiale energetice.

Pentru producție vor fi utilizate facilități industriale de apărare aflate, în prezent, într-o relativă stare de conservare, potrivit G4Media.

GIA Defense este unul dintre cei mai mari producători privați de muniție din România, producând muniție în calibrele 81 mm, 82 mm și 120 mm, cu capacități industriale de control al calității și scalare. Compania a semnat un acord cu Orbotix care prevede integrarea muniției și a produselor industriale GIA în ecosistemul Orbotix, cu scopul dezvoltării unor soluții complete pentru beneficiari instituționali, în care platforma aeriană, sistemele de comandă și muniția să fie proiectate unitar.

Ce sisteme anti-dronă folosește sau intenționează să cumpere armata română

Armata Română dispune de sisteme antiaeriene precum Patriot și HAWK, însă acestea au fost proiectate pentru ținte precum avioane, elicoptere sau rachete și nu reprezintă întotdeauna cea mai eficientă soluție economică împotriva dronelor ieftine.

După repetatele incursiuni ale dronelor rusești în apropierea graniței cu Ucraina, România a început să caute soluții dedicate. Potrivit informațiilor publice, România deține sistemul american antidronă MEROPS, dar încă nu l-a operaționalizat. Echipamentul de drone interceptoare a fost trimis încă de anul trecut în România și Polonia – două dintre țările de pe Flancul Estic care au cele mai mari granițe cu Ucraina, potrivit TVR Info.

De asemenea, autoritățile au analizat achiziția și altor soluții de interceptare și detectare folosite deja în Ucraina.

De asemenea, NATO testează în România sute de sisteme anti-dronă în cadrul exercițiilor dedicate combaterii UAV-urilor, tocmai pentru a identifica cele mai eficiente combinații de senzori, radare, bruiaj electronic și interceptare fizică.

O oportunitate pentru industria românească de apărare

Incidentul din Galați ar putea accelera dezvoltarea unei industrii locale de sisteme anti-dronă. Spre deosebire de tancuri, avioane sau rachete, domeniul C-UAS (Counter-UAS) este încă într-o fază relativ timpurie de dezvoltare, iar companiile românești au șansa de a intra pe o piață aflată în plină expansiune.

BlueSpace Technology mizează pe bruiaj electronic, OVES pe inteligență artificială și drone interceptoare, iar Qognifly pe arhitecturi autonome de detectare și neutralizare. Împreună, acestea reprezintă primele nuclee ale unei industrii românești de apărare anti-dronă care începe să capete relevanță inclusiv pe piețele NATO și ar putea reprezenta relansarea industriei românești.

De altfel, industria privată de apărare a lansat miercuri, 27 mai, organizația patronală ROMDEF. Organizația patronală este dedicată reprezentării companiilor active în industria de apărare, tehnologii dual-use, infrastructură critică și securitate cibernetică.

”ROMDEF a fost creat într-un moment în care Europa își regândește prioritățile de securitate, iar România trebuie să își consolideze rolul strategic în regiune. Industria română de apărare are capacități reale de inovație și producție, iar prin ROMDEF ne propunem să conectăm aceste capabilități la oportunitățile pe care Europa le oferă astăzi.

România are companii performante, know-how tehnologic și oameni valoroși, iar obiectivul nostru este să dezvoltăm un ecosistem industrial mai agil, mai competitiv și mai bine integrat în arhitectura europeană de apărare și reziliență”, arată Cătălin Podaru, Președinte ROMDEF, Fondator & CEO, Leviatan Group, grup de construcții care a lucrat, printre altele, la adaptarea aeroporturilor Câmpia Turzii și Kogălniceanu, unde sunt prezenți și militari americani.

România va primi aproape 17 miliarde de euro de la CE, în cadrul programului SAFE

Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a Acordului de împrumut SAFE cu România, document semnat săptămâna trecută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și transmis ulterior la Bruxelles.

Prin acest acord, România va avea acces la o finanțare europeană de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului SAFE, după Polonia. Programul este destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare.

Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiții avantajoase, pentru investiții urgente în securitate și apărare. Pentru România, finanțarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și proiecte de transport cu relevanță strategică.

Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes național, diferența fiind destinată proiectelor de înzestrare și infrastructură din zona de apărare și securitate.