FOTO O mare agenție de rating pune România pe ultimul loc, sub risc substanțial. Marile industrii din regiune au probleme serioase, dependența de China crește. Harta Coface

România are cei mai slabi indicatori din regiune în ceea ce privește parametrii macroeconomici cum sunt inflația (cea  mai mare din UE) și creșterea economică (recesiune), dar și în privința climatului de afaceri. La acest capitol ne comparăm doar cu Serbia, care nici măcar nu se află în Uniunea Europeană, arată datele Studiului Sectorial ECE 2026 realizat de Coface. Compania specializată în evaluarea riscurilor și asigurări comerciale arată, de altfel, că toată regiunea din care face parte și România traversează o perioadă dificilă.

Click pe fișierul de mai jos pentru a parcurge tot raportul Coface, cu detalii despre fiecare țară 

În continuare, principalele concluzii ale analizei făcută de specialiștii Coface:

• Sectoarele metalurgic și chimic sunt identificate cel mai adesea ca fiind vulnerabile în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), confruntându-se cu o presiune susținută din partea costurilor ridicate ale energiei, a reglementărilor și a concurenței străine.
• Importurile din China în țările ECE au crescut cu aproximativ 17% față de aceeași perioadă a anului trecut, intensificând presiunea concurențială asupra producătorilor locali.
• Sectorul ICT rămâne unul dintre cele mai performante, susținut de digitalizare, forța de muncă calificată și investițiile publice.
• Performanța sectorului comerțului cu amănuntul prezintă diferențe semnificative de la o țară la alta, reflectând importanța tot mai mare a politicii fiscale naționale.
• Programele finanțate de UE susțin investițiile în construcții, sănătate, industriile legate de apărare și transformarea digitală.
• Potrivit Coface creșterea economică regională se va modera ușor, de la 2,1% în 2025 la 2,0% în 2026, înainte de a se îmbunătăți la 2,3% în 2027.

Studiul subliniază faptul că perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a avut repercusiuni care au depășit cu mult piețele energetice. Creșterea costurilor petrolului, gazelor naturale, îngrășămintelor, aluminiului și produselor petrochimice generează efecte în lanț de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, sporind presiunile asupra costurilor pentru producători și contribuind la o nouă creștere a inflației în întreaga regiune.

În același timp, regiunea se confruntă cu ceea ce economiștii descriu din ce în ce mai des drept „China Shock 2.0”. Confruntați cu o cerere internă slabă, producătorii chinezi se extind agresiv pe piețele de export, în special în Europa. Această tendință exercită presiune asupra producătorilor locali, erodând marjele de profit și intensificând concurența în mai multe sectoare industriale. Producătorii auto, producătorii de produse chimice și companiile din sectorul metalurgic se numără printre sectoarele cu cele mai mari provocări.

Nu toate sectoarele evoluează în aceeași direcție. Sectorul ICT se remarcă drept unul dintre cele mai favorabile din regiune, susținut de programele de transformare digitală, de cererea puternică de servicii tehnologice și de o forță de muncă cu înaltă calificare. Sectorul rămâne un motor cheie al convergenței economice și al competitivității în întreaga Europă Centrală și de Est.

Raportul evidențiază, de asemenea, diferențe semnificative între țări și sectoare. Comerțul cu amănuntul, de exemplu, prezintă o imagine mixtă, având condiții favorabile pe unele piețe și riscuri ridicate pe altele, în funcție de condițiile economice locale, de politicile fiscale și de tendințele în ceea ce privește încrederea consumatorilor.

În ciuda provocărilor, studiul identifică surse importante de reziliență. Se preconizează că investițiile susținute de Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) al Uniunii Europene și de programul SAFE vor oferi un sprijin semnificativ proiectelor din domeniul construcțiilor, al sănătății, al digitalizării și al infrastructurii din întreaga regiune. Aceste investiții contribuie la atenuarea unei părți din impactul economic al incertitudinii geopolitice și susțin activitatea economică în numeroase sectoare.

Situația pe țări. România stă cel mai prost la parametrii majori

Materialul Coface face, așa cum ziceam, o analiză a principalilor parametrii economici pentru fiecare țări. În imaginile de mai jos se poate vedea că România stă, cumulat, cel mai prost din acest punct de vedere, cu o inflație record, recesiune și un rating Coface situat pe ultima poziție înainte de junk, la fel cum ne plasează și agenții din plutonul celor trei granzi adică Fitch, Moody’s și S&P. Amintim că, pe 2 octombrie, agenția S&P urmează să se pronunțe asupra ratingului de țară al României, existând șanse serioase să fim retrogradați în categoria junk, mișcare care ne-ar trimite aproape sigur către împrumuturi de la FMI sau alte instituții financiare internaționale.

Polonia rămâne una dintre economiile majore cu cea mai rapidă creștere din UE, susținută de o cerere puternică din partea consumatorilor și de investiții finanțate de UE. România, pe de altă parte, se confruntă cu recesiunea, pe fondul consolidării fiscale care afectează cheltuielile gospodăriilor. Sectorul comerțului cu amănuntul din Slovacia se află sub presiune din cauza creșterii impozitelor și a scăderii consumului, în timp ce sectorul construcțiilor din Bulgaria continuă să beneficieze de condiții favorabile de finanțare și de tendințele de urbanizare.

 „Diferența dintre sectoare este acum mai mare decât cea dintre țări. Succesul în viitor va depinde mai puțin de creșterea economică generală și mai mult de eficiența cu care industriile se adaptează la structurile de costuri în schimbare, la transformarea tehnologică și la concurența globală”, afirmă Mateusz Dadej, Ph.D., economist regional, Coface, Regiunea Europei Centrale și de Est.

România se confruntă cu o recesiune în 2026, pe fondul impactului negativ al consolidării fiscale asupra cererii agregate, iar creșterea economică este preconizată să se redreseze la 1,6% în 2027. Sectorul farmaceutic se află într-o poziție favorabilă, susținut de o producție industrială rezilientă, de modernizarea sistemului de sănătate finanțată de UE și de potențialul de creștere din sectorul medical privat. Sectorul comerțului cu amănuntul se află sub presiune din cauza consolidării fiscale, a creșterii cotelor de TVA, a eliminării subvențiilor la prețul energiei, a scăderii salariilor reale și a faptului că numeroși consumatori amână achizițiile discreționare.

Foto: Jarosław Jaworski, CEO Coface Central & Eastern Europe.

„Adevărata provocare cu care se confruntă astăzi companiile nu este lipsa informațiilor, ci capacitatea de a identifica ceea ce contează cel mai mult. Pe măsură ce riscurile evoluează tot mai rapid în toate sectoarele și pe toate piețele, datele fiabile și perspectivele orientate spre viitor sunt esențiale pentru luarea unor decizii în cunoștință de cauză și pentru consolidarea rezilienței”, adaugă Jarosław Jaworski, CEO Coface Central & Eastern Europe.