Potrivit unui comunicat transmis de MApN, programul de înzestrare „Tanc principal de luptă„, Etapa I (Faza a 2-a, valoare 458,20 mil. USD) şi Etapa a II-a (valoare 6.488,34 mil. Euro), contribuie la îmbunătăţirea capabilităţilor operaţionale, având ca obiectiv esenţial îndeplinirea misiunilor şi obligaţiilor ce revin armatei, atât pentru apărarea naţională, cât şi pentru respectarea angajamentelor internaţionale asumate. Programul de înzestrare „Tanc principal de luptă” are în vedere operaţionalizarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO şi UE de planificare a apărării, pentru realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040, scrie Agerpres.
Faza a doua a etapei I a programului are valoarea estimată de 458,20 milioane de dolari și presupune completarea capabilităţii batalionului de tancuri dotat cu tancul Abrams M1A2 SEPv3, pentru care este planificată achiziționarea de mitraliere, muniții, piese de schimb, echipamente de simulare și testare, servicii suport şi asistenţă tehnică, transport și servicii de instruire, scrie Europa Liberă România.
Etapa a II-a a programului de înzestrare are o valoare de 6.488,34 milioane de euro și urmărește achiziţia a 216 tancuri şi 76 de derivate pentru dotarea structurilor de tancuri şi de infanterie din cadrul Forţelor Terestre, precum şi achiziţia de suport logistic şi echipamente specifice de instruire şi antrenament.
Această etapă prevede și măsuri de protejare a securității României prin cooperare tehnologică și industrială, astfel încât tancurile și subsistemele lor să fie produse și întreținute în țară.
Programul de înzestrare „Tanc principal de luptă” are în vedere operaţionalizarea ţintelor de capabilităţi asumate în procesul NATO și UE de planificare a apărării, pentru realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040.
Prima fază din etapa I a fost iniţiată în anul 2023 şi a presupus achiziţia a 54 de tancuri Abrams modernizate, varianta M1A2 SEP v3, şi a 12 derivate pe şasiu de tanc, în uz, din stocul Armatei SUA.
Această etapă este în derulare printr-un acord al guvernului României cu cel al Statelor Unite, în valoare de 1.068.526.880 dolari, cu termen de livrare estimat pentru anul 2028 pentru toate echipamentele.
În prezent „coloana vertebrală” a Armatei României în ceea ce privește arma tanc rămâne TR-85M1 Bizonul, principalul tanc de luptă din dotarea României, care este singura țară europeană care mai are în serviciu și T-55, scrie Defense România.

România a importat în 1980 tancul T-72 din Uniunea Sovietică, perioadă în care a început și proiectarea şi realizarea unui nou tanc având performanţe superioare tancurilor T-55 şi T-72.
Astfel, începând cu 1985 s-a trecut la producţia de serie a tancului românesc TR-85A şi a tractorului de evacuare-reparaţii TER-85.
Așa s-a născut „vârful de lance” al armei tanc, TR-85M1 obţinut printr-un program de modernizare a tancului românesc TR-85, care este încă în derulare.
În prezent, România se bazează pe două categorii de tancuri: TR-85 și versiunea modernizată Bizonul, precum T-55, arată sursa citată. Nicio unitate nu mai e înzestrată cu T-72 care au fost retrase.
TR-85M1 Bizonul este bazat pe șasiul tancului TR-77-580, succesorul tancului T-55, iar programul său de modernizare a fost inițiat în 1994 cu obiectivul de a asigura interoperabilitatea cu tehnologia NATO.
Serviciul militar voluntar
De asemenea, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor a votat un raport de admitere asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Prin această aprobare a modificărilor propuse de MApN la Legea 446 privind pregătirea populaţiei pentru apărare se creează cadrul legal pentru îndeplinirea pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de „soldat/gradat voluntar în termen”. Pe perioada instruirii, participanţii beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistenţă medicală şi soldă lunară, iar la final primesc o indemnizaţie de trei câştiguri salariale medii brute, se arată în comunicatul menţionat.
Sursa citată subliniază că această iniţiativă demonstrează o abordare proactivă în diversificarea căilor de formare a rezervei şi este esenţială pentru a construi o rezervă operaţională mai robustă şi mai adaptabilă la nevoile de securitate actuale şi viitoare.