Va mai fi Templeton administrator la FP? Are 34 de procese doar în ianuarie, cu Ioana Sfîrăială

Nu mai puţin de 54 de dosare în instanţă îi ţin ocupaţi pe avocaţii Fondului Proprietatea (FP), mai toate fiind rezultatul contestaţiilor avocatei Ioana Sfîrăială, care susţine că firma de administrare Franklin Templeton nu a fost aleasă de acţionarii FP cu respectarea legii.

Numărul total al dosarelor a fost cu 7 mai numeros, acestea din urmă fiind soluţionate în favoarea Fondului, potrivit unei raportări trimise la Bursa de Valori Bucureşti de FP.

Seria litigiilor deschise împotriva Fondului Proprietatea (FP) de avocata Ioana Sfîrăială  a pornit de la constarea deciziei AGA de numire ca admistrator al FP a firmei Franklin Templeton Investment Management, cu toate că aceasta câştigase o licitaţie în acest sens.

Contestarea s-a bizuit pe nerespectarea unei formalităţi procedurale: proiectul de modificare a actului constitutiv al Fondului, care presupunea noua formă de administrare, nu a fost publicat in termenul legal, de 30 de zile inainte de AGA.

Avocata Ioana Sfîrăială a dedus că toate deciziile luate de Franklin Templeton sunt nule şi a deschis câte dosare a putut în acest sens.

Franklin Templeton şi Fondul Proprietatea s-au apărat şi au cerut acţionarilor să reconfire toate deciziile aprobate sub administrarea Franklin Templeton . Acţionarii au aprobat, iar Ioana Sfîrăială a contestat şi legalitatea acestei aprobări.

Acestea sunt datele esenţiale  în care au apărut cele 61 de dosare, multe dintre acestea fiind, unele, consecinţele juridice ale altora.

De pildă, la un moment dat reclamanta a încercat blocarea activităţii Fondului prin contestarea deciziei de acordare a dividendelor de către FP acţionarilor săi.

Litigiile durează de mai bine de un an, nu se vor încheia curând şi consumă suficient de mulţi bani din conturile FP, şi pune ca să facă pe administratorii de la Franklin Templeton să o ameninţe pe Ioana Sfîrăială că îi va cere despăgubiri.

În sprijinul Franklin Templeton au intervenit şi cei mai mari acţionari ai Fp, fondurile de investiţii ale gurpului american Elliott Asociates şi City of London, care au depus docuente de intervenţie în mai  multe dosare.

Acţiunile FP au rămas atractive pe piaţă şi s-au apreciat cu aproape 30% în acest an, până la 0,545 lei / titlu.

Cine cedează primul

Litigiile Sfîrăială contra FP constuituie o problematică nouă în practica judiciară corporatistă din România.

„Ar trebui ca instanţa să anuleze toate hotărârile acţionarilor Fondului Proprietatea (FP), date după numirea Franklin Templeton ca administrator, pentru ca acesta să-şi piardă această calitate“, declara recent, pentru ECONOMICA.NET, Cristian Duţescu, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din România specializaţi pe piaţa de capital.

 Povestea ar deveni interminabilă, pentru că toate deciziile vechi şi contestate ar putea fi reaprobate de către acţionari, noile decizii ale acestora urmând să fie din nou contestate de reclamantă.

„Ceaţa este totală“, din punct de vedere juridic, recunoaştea un avocat specializat pe piaţa de capital al uneia dintre cele mai mari 10 case de avocatură din România. „Problema principală este că orice hotărâre a acţionarilor, luată într-o AGA convocată de Franklin Templeton, poate fi lovită de nulitate din viciu procedural“, spune avocatul citat.

Pe de altă parte, multe dintre deciziile Franklin Templeton (FRK) şi dintre cele ale acţionarilor şi-au făcut efectul şi nu mai pot fi revocate. Nu se mai pot cere înapoi dividendele plătite acţionarilor, de pildă, cred avocaţii.

Majoritatea avocaţilor de top 10 consultaţi de ECONOMICA.NETconsideră că, într-un fel sau altul, Franklin Templeton, va rămâne administratorul FP, chiar dacă preferă să nu fie citaţi. Argumentele lor sunt, însă pertienente.

„Suntem într-o situaţie în care realitatea de fapt este acoperitoare de viciu procedural. Problema este dacă, urmare nulităţii actelor Fondului sub administrarea Franklin, ar trebui să se revină la situaţia de dinainte, aşa numita restitutio in integrum. Aceasta nu cred că este posibilă în dreptul comercial societar, mai exact în cazul societăţilor comerciale“, a explicat unul dintre avocaţii consultaţi de ECONOMICA.NET.

În perioada în care „un administrator, fie el şi persoană juridică, au luat nişte decizii, acestea şi-au produs efectele. Cel mult Franklin Templeton ar putea să nu mai fie administrator de la un moment dat încolo în viitor“, a explicat unul dintre avocaţii consultaţi de ECONOMICA.NET

De altfel, conceptul de administrator de facto, este invocat în Legea 277 / 2004 a pieţei de capital, deşi nu atât de explicit cât ar fi nevoie, poate. Legea dă dreptul autorităţii pieţei, CNVM,  să sancţioneze persoanele, cei drept, fizice, care “exercitând de facto“ funcţii de conducere au comis contravenţii.