Franţa are mai mulţi angajaţi în sectorul cultural decât în industria auto

Economica.net
27 11. 2015
eiffel_tower_paris_france_19_51354600

Societăţile şi instituţiile din sectoarele muzicii, cinematografiei, teatrului sau presei şi jocurilor video au înregistrat între 2011 şi 2013 o creştere de 1,2%, superioară celei de 0,9% înregistrată în aceeaşi perioadă de restul economiei franceze, arată cea de-a doua ediţie a unui studiu realizat de firma de consultanţă EY şi France Créative, o organizaţie care reuneşte actorii din sectorul cultural.

Cele 10 sectoare analizate (arte vizuale, muzică spectacole, cinema, televiziune, radio, jocuri video, carte, presă, creaţie publicitară) au reprezentat în 2013 ‘venituri de 83,6 miliarde de euro şi 1,3 milioane de locuri de muncă, adică dublu faţă de numărul locurilor de muncă legate de producţia auto’, susţine studiul. În plus, aproape jumătate (47%) din locurile de muncă legate de cultură şi creaţie sunt ocupate de persoane cu o vârstă mai mică de 40 de ani, o cifră superioară mediei naţionale (44%). De asemenea, exporturile de bunuri culturale franceze sunt estimate la 2,7 miliarde de euro, cele mai bune performanţe fiind înregistrate de jocurile video, carte şi presă.

‘Muzica, cinema-ul, literatura, artele grafice constituie un adevărat ‘soft power’ francez, pentru exporturile şi influenţa noastră’, precizează premierul francez Manuel Valls.

‘Este un sector determinant pentru economie, însă este un sector fragil’, subliniază, la rândul său, Jean-Noël Tronc, director general al Societăţii autorilor (Sacem), care a tras un semnal de alarmă asupra posibilelor consecinţe economice ale atentatelor de la 13 noiembrie, care au produs o scădere a vânzărilor de bilete în lumea spectacolelor şi o creştere a cheltuielilor pentru a securiza sălile.

În cel mai grav scenariu, adică al unei scăderi de durată a gradului de frecventare, ‘mai multe zeci de mii de locuri de muncă ar putea fi în pericol’, estimează Marc Lhermitte, de la firma de consultanţă EY. Potrivit acestui expert, numai o scădere cu 20% a gradului de frecventare a sălilor şi a vânzărilor de bilete timp de un an ar putea avea un impact asupra a 20.000 până la 30.000 de locuri de muncă