Franţa are nevoie de bani

Raportul lui Didier Migaud – primul preşedinte al Curţii de Conturi – era mult aşteptat de noua guvernare de la Paris. Documentul, auditul de 250 de pagini înmânat premierului socialist Jean-Marc Ayrault se axează cu precădere pe anul 2013 – cel în curs urmând sà se termine cu bine pentru finanţele publice chiar dacă mai trebuie găsite între 6 şi 10 miliarde de euro:

„Ţara noastră este confruntată cu o problemă de reţete insuficiente evaluate între 6 şi 10 miliarde. Explicaţia este dublă: pe de o parte previziunile de reţete au fost calculate de o manieră prea optimistă în momentul elaborării iniţiale a legii finanţelor iar în al doilea rând creşterea economică nu va fi tocmai cea preconizată, relateaza RFI Romania. 

De aceea spunem că la capitolul cheltuieli guvernul ar urma să se descurce dacă strânge cureaua şi rămâne vigilent. În schimb, la capitolul reţete aşteptate şi care nu vor veni, trebuie luate niste măsuri, avertizează Didier Migaud.

Aceste măsuri de corecţie sunt necesare pentru ca ţara să-şi respecte angajamentele de reducere a deficitului public la 4,4 la sută din PIB. „Pentru 2013 – an descris drept „crucial” – când aceste deficite trebuie să scadă la 3 procente din produsul intern brut, e nevoie de alte 33 de miliarde de euro”, spune acelaşi prim preşedinte al Curţii de Conturi, fost deputat socialist.

O sumă bazată pe o creştere economică de unu la sută. În opinia sa „Franţa este încă într-o situaţie preocupantă, nu a ieşit încă din zona periculoasă în care a intrat de câţiva ani chiar dacă redresarea s-a lansat”. Pentru a găsi aceste 33 de miliarde anul viitor, efortul trebuie să fie unul pe măsură dar este „necesar şi realizabil”.

De unde o să vină însă banii? Fie dintr-o mărire a impozitelor şi a TVA-ului – dar această ultimă ipoteză a fost deja exclusă de guvern pentru următorii doi ani – fie printr-o drastică reducere a cheltuielilor fie o combinaţie între cel două soluţii.

„Reducerea cheltuielilor este posibilă fără a diminua calitatea serviciilor” afirmă Migaud într-un interviu acordat ziarului Le Monde. Astfel o reducere a efectivelor de funcţionari nu va putea fi evitată dacă se doreşte o creştere a salariilor. La fel, nu se va putea ocoli o revizuire a aşa-zislor nişe fiscale şi a unor ajutoare sociale. Pentru François Hollande care promitea 20 de miliade de euro cheltuieli suplimenatre avertismentul este aşadar dureros.

În plus, Curtea de Conturi validează acţiunea fostului guvern pentru primele luni ale acestui an, cu alte cuvinte rechizitoriu contra fostei guvernări conservatoare nu există chiar dacă socialiştii încearcă să dea de înţeles contrariul.

Ecuaţia pentru noii guvernanţi de la Paris se anunţă aşadar extrem de dificilă iar previziunile nu sunt deloc îmbucurătoare. Se ştie deja că la sfârşitul acestui an datoria Franţei va depăşi 90 la sută din PIB iar dacă nu se iau măsuri urgente, ştacheta de sută la sută din PIB va fi atinsă în 2017 adică la sfârşitul mandatului lui Hollande.