Franţa: Bugetul de austeritate vizează recâştigarea controlului asupra „datoriei colosale”

„Trebuie să recâştigăm controlul asupra datoriei noastre”, a declarat Armand la postul de televiziune France 2.

Joi, Executivul a prezentat bugetul pe 2025, ce vizează reduceri de cheltuieli de 60 miliarde de euro şi majorarea impozitelor percepute persoanelor bogate şi marilor companii, în încercarea de a repara masivul deficit bugetar al ţării, .

Noul Guvern condus de premierul Michel Barnier este sub o presiune sporită din partea pieţelor financiare şi a partenerilor Franţei din UE pentru a adopta măsuri, după ce veniturile fiscale din acest an au fost sub aşteptări.

Conform planurilor analizate de Bloomberg, vor fi impuse impozite temporare asupra a aproximativ 440 de companii profitabile cu venituri anuale de peste un miliard de euro, care vor genera venituri de opt miliarde de euro în 2025 şi de patru miliarde de euro în 2026. O taxă excepţională asupra companiilor de transport maritim va contribui cu 500 milioane de euro în 2025 şi cu 300 milioane de euro în 2026.

De asemenea, Guvernul va propune majorarea impozitelor percepute pentru biletele de avion şi o taxă pentru utilizarea aeronavelor private. În cazul persoanelor individuale, aproximativ 65.000 de gospodării se vor confrunta cu impozite mai ridicate, care ar urma să aducă anul viitor la buget două miliarde de euro.

Bugetul se bazează pe estimarea că economia va creşte cu 1,1% în 2025, o cifră care, susţine Armand, ţine cont de impactul negativ al măsurilor.

Guvernul vrea să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB în 2025, de la un nivel estimat de 6,1% din PIB în 2024, şi a avertizat că în absenţa măsurilor de austeritate deficitul ar ajunge la 7% din PIB.

Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat în iunie Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Franţei, Italiei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.