Franța intră într-o nouă eră de descurajare nucleară și își crește numărul de focoase, anunță Emmanuel Macron

”Trebuie să ne consolidăm descurajarea nucleară în faţa ameninţărilor combinate şi trebuie să ne gândim strategia de descurajare în profunzimea continentului european, cu deplina respectare a suveranităţii noastre, cu punerea în aplicare progresivă a ceea ce aş numi o descurajare avansată. Trăim în prezent, în plan geopolitic, o perioadă de revoltă plină de provocări şi compatrioţii noştri sunt deplin conştienţi de asta. Această perioadă justifică o înăsprire a modelului nostru”, a declarat şeful statului francez în discursul rostit la baza de pe Ile Longue (Finistere).

Macron a adăugat că Parisul nu va comunica mai mult despre cifre privind arsenalul său nuclear, ”contrar cu ceea ce s-a întâmplat în trecut, dar fără a fi vorba despre a intra în vreo cursă a înarmării, aceasta nefiind vreodată doctrina” franceză. ”Cine vrea să fie liber trebuie să fie temut. Cine vrea să fie temut trebuie să fie puternic”, a accentuat preşedintele Franţei.

”Lanţul de comandă dispune de o claritate totală şi decizia ultimă” privind declanşarea focului nuclear ”îi revine doar preşedintelui Republicii’, a reafirmat Emmanuel Macron, în contextul comentariilor apărute aproape zilnic în rândul clasei politice franceze cu privire la o eventuală partajare a descurajării la nivel european.

”Nu va exista nicio partajare a deciziei ultime” cu aliaţii, a insistat preşedintele Franţei, care a dat asigurări că această ”descurajare avansată” este un ”efort distinct, dar perfect complementar cu cel al NATO”.

Opt ţări europene – a continuat Macron – ”au acceptat” să participe la ”descurajarea avansată” propusă de Paris: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Aceste ţări ar putea în special găzdui ”forţe aeriene strategice” ale forţelor aeriene franceze, ce se vor putea astfel ”disemina în profunzimea continentului european” pentru ”a zădărnici calculele adversarilor noştri”, a explicat preşedintele francez.

Pe de altă parte, preşedintele Macron a declarat că Franţa, Germania şi Regatul Unit ”vor lucra împreună la proiecte de rachete cu rază foarte lungă” de acţiune. ”Asta ne va oferi noi opţiuni pentru a gestiona escaladarea în mod convenţional”, a insistat el, precizând că această colaborare se înscrie în cadrul iniţiativei ELSA (European Long Range Strike Approach), lansată în 2024 şi care mai include Italia, Polonia şi Suedia.

După ce Regatul Unit a părăsit blocul comunitar european în 2020, Franţa a rămas singura putere nucleară din Uniunea Europeană.

Potrivit Institutului Internaţional pentru Studii despre Pace de la Stockholm (SIPRI), Franţa deţine 290 din cele aproximativ 12.200 de arme nucleare existente la nivel mondial, ceea ce o face a patra mare putere nucleară, după Rusia, SUA şi China.

Franţa posedă patru submarine de pe care pot fi lansate rachete cu focoase nucleare, cu o rază de acţiune de aproximativ 10.000 de kilometri.

De asemenea, Franţa poate desfăşura arme nucleare din aer. Avioanele sale Rafale pot lansa aproximativ 50 de rachete de croazieră cu focoase nucleare. Aceste rachete au o rază de acţiune de 500 de kilometri.