Frauda a ajuns la cote incredibile. Miliarde de e-mailuri false, trimise zilnic în numele băncilor

Un mic anime…un Naruto si alte 250.000 de atacuri cibernetice sunt plecate pe țeavă. Streamingul nu este doar o activitate recreativă, ci un mod de viață care le oferă celor mici conexiune cu personaje, lumi și comunități care le definesc identitatea.

Dar nu doar straemingul este metotada prin care lumile se întrepătrund și viața se fură zi de zi. Într-o eră digitală în continuă expansiune, fraudele bancare au devenit tot mai sofisticate și răspândite, afectând nu doar instituțiile financiare, ci și milioane de utilizatori individuali din întreaga lume. Aceste infracțiuni pot cauza pierderi financiare considerabile și pot compromite încrederea în sistemul bancar.

Fraudele bancare reprezintă orice acțiune ilegală destinată să obțină bani, bunuri sau servicii prin mijloace înșelătoare, manipulând sau exploatând sistemele bancare. Ele pot fi comise de persoane individuale, rețele de crimă organizată sau chiar angajați ai instituțiilor financiare.

În plus, frauda asistată de inteligența artificială reprezintă o amenințare tot mai mare pentru stabilitatea Europei, potrivit celui mai recent raport al Europol – Evaluarea amenințărilor grave și organizate la adresa securității UE (SOCTA). Frauda online: Europol avertizează că schemele de fraudă sunt din ce în ce mai mult alimentate de inginerie socială asistată de AI și de accesul la cantități uriașe de date personale furate.

Frauda bancară vine pe e-mail, SMS sau telefon direct la care îți vorbește suav un robet, femeie de obicei. Astfel, 3,4 miliarde de e‑mailuri de phishing sunt trimise zilnic la nivel global (peste 1 trilion pe an): aproximativ 96% din atacurile de phishing sunt transmise prin e‑mail, în ciuda creșterii altor metode (SMS, apeluri), urmând cu 3% prin site-uri malițioase, și doar 1% prin SMS sau telefon

Scam-urile de impersonare sunt un tip de fraudă în care cineva pretinde că reprezintă o bancă, o autoritate, o companie sau că este o persoană de încredere și convinge victimele să trimită bani sau să divulge date personale, cu ajutorul cărora să aibă acces la fondurile acestora.

Tipurile de fraude bancare diferă, de la mail, telefon sau promoție cordială. Astfel, 96% din atacurile de phishing sosesc prin e‑mail, urmând cu 3% prin site-uri malițioase, și doar 1% prin SMS sau telefon.

Peste 60% dintre urbani au fost ținta unei tentative de fraudă online. Un studiu Reveal Marketing Research realizat recent arată că 61% dintre românii din mediul urban au fost vizați de fraude online cel puțin o dată, iar 39% dintre ei au experimentat tentative repetate. Cele mai frecvente consecințe: 42%: infectare cu malware/viruși,  30%: pierdere de bani, 22%: furt de date personale (ex: informații bancare)

Astfel, 26% dintre tentativele de phishing vizează obținerea datelor bancare; 18% – conturi de social media; 13% – magazine online; restul vizând servicii de curierat, e-mail etc.

Cifre relevante