Frica de romi în UE: Europenii îi întâmpină cu răceală pe noii colegi est-europeni

Economica.net
16 12. 2013
istock_000011860969small_19037500

Tonul dezbaterii variază de la ţară la ţară. Dacă premierul britanic David Cameron a criticat ‘vastele mişcări de populaţie cauzate de disparităţile uriaşe dintre venituri’, iar un politician danez a invocat necesitatea de a-i ‘stresa’ pe cerşetorii români, primarii germani au apărat în principiu libera circulaţie, dar s-au declarat copleşiţi de imigranţii săraci fără locuri de muncă şi asigurare de sănătate.

Pe tot cuprinsul Europei, mass-media s-au plâns de ‘turismul pentru ajutoare’, iar politicienii au cerut Comisiei Europene să implementeze mai strict normele actuale sau să le schimbe, pe fondul temerilor că acest tip de turism va da un impuls extremei drepte la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai.

Deşi Marea Britanie şi Germania ar putea saluta venirea profesioniştilor bulgari şi români pentru a suplini penuria de personal din spitale şi din mediul de afaceri, cele două state nu doresc să îşi asume responsabilitatea pentru săracii acestor două ţări şi în special pentru romi, remarcă Reuters.

Majoritatea românilor şi bulgarilor din Germania au ajuns în aceste ţări legal, cu propuneri ferme de locuri de muncă sau pentru a studia, explică Guenter Krings, parlamentar CDU. Pe de altă parte, zeci de mii de imigranţi – cea mai mare parte romi, explică el – pretind deja ajutoare sociale, sub auspiciile normelor care îi fac eligibili pe cei care desfăşoară activităţi independente, pe cei cu copii şi pe cei care au avut locuri de muncă, dar şi le-au pierdut.

Cu cea mai mare şi mai rezistentă economie din zona euro, cu o rată scăzută a natalităţii şi cu un şomaj de doar 6,9%, Germania este un magnet pentru imigranţi, primind 67.000 de români şi 29.000 de bulgari doar în prima jumătate a lui 2013.

Pe de altă parte, guvernul de la Berlin nu ştie dacă aceste cifre vor creşte substanţial de la 1 ianuarie 2014. ‘Există însă o teamă că va fi aşa şi vom lua această teamă în serios’, explică Krings.

În ţara vecină, Austria, banca centrală estimează că 5.500 de noi lucrători români şi bulgari vor ajunge în Austria de anul viitor. Pe de altă parte, deşi un studiu al unui think-tank vienez estima că noii veniţii vor creşte rata şomajului cu doar 0,03%, acest procentaj va fi suficient pentru ca politicienii de extrema-dreaptă să se plângă.

‘Austria nu este un centru de servicii de asistenţă sau de locuri de muncă pentru ţările est-europene’, declara Heinz-Christian Strache, liderul Partidului Libertăţii din Austria, care se opune imigraţiei.

Pe de altă parte, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, László Andor, a declarat că ‘turismul pentru ajutoare sociale’ nu are loc ‘nici pe scară largă, nici sistematic’ şi reprezintă doar 0,7-1,0% din populaţia totală a UE.

Procentajul este însă suficient pentru a-i stârni pe populişti precum Partidul Independenţei Regatului Unit, UKIP, a cărui reacţie a atras o replică din partea principalelor partide din Marea Britanie. Sesizând ameninţarea atitudinii anti-imigraţie a UKIP la viitoarele alegeri europene şi la alegerile generale din Marea Britanie din 2015, premierul David Cameron a anunţat impunerea de limite liberei circulaţii şi accesului la ajutoarele sociale pentru imigranţii din UE.

De asemenea, în Franţa, socialiştii aflaţi la guvernare sunt îngrijoraţi de faptul că lucrătorii din ţările cu salarii mici, care pretind mai puţini bani decât lucrătorii locali, ar putea impulsiona sprijinul pentru Frontul National (de extrema-dreapta) la alegerile europene din luna mai.

Pe de altă parte, România şi Bulgaria ripostează la tentativele de a limita ‘principiul fundamental al UE’ la libera circulaţie. Astfel, în timp ce premierul român Victor Ponta promite să soluţioneze cazurile de abuz ale ‘persoanelor care conduc Mercedes-uri şi colectează ajutoare sociale’, omologul său bulgar Plamen Oreşarski este furios pe ‘isteria’ britanică.

Cu toate acestea, notează Reuters, există argumente convingătoare că românii şi bulgarii îşi vor încerca norocul în Marea Britanie sau Germania – ţări care au înlocuit Spania şi Italia (afectate de criză), în topul destinaţiilor preferate ale imigranţilor.

Astfel, Germania va introduce în curând un salariu legal minim de 8,50 euro (11,71 de dolari americani) pe oră, iar Marea Britanie are deja un salariu de 6,31 de lire sterline (10,30 dolari) pe oră – substanţial mai mult decât cei 4,74 RON (1,47 de dolari) primiţi pe oră în România sau cei 1,85 leva (1,30 de dolari) primiţi pe oră în Bulgaria.

În plus, deşi România şi Bulgaria oferă alocaţii de şomaj, de îngrijire a copiilor şi de încălzire, aceste ajutoare – ba chiar şi salariul minim garantat de 800 RON, respectiv 310 leva – sunt cu mult mai mici decât cele din Marea Britanie şi Germania.