Frigul şi tensiunile geopolitice duc preţurile europene la gaze la un nou record

Adaugă-ne ca sursă preferată

La hub-ul de gaze TTF din Olanda, preţul european de referinţă a ajuns în jurul orei 10:20 GMT la nivelul record de 162,775 euro pentru un Megawatt-oră, adică o creştere de peste 10% comparativ cu preţul înregistrat luni seara, şi peste precedentul record stabilit în data de 6 octombrie. Pe piaţa din Marea Britanie, preţul gazelor cu livrare în luna următoare a atins de asemenea un maxim istoric de 408,30 pence pentru o unitate termică.

Aceste preţuri sunt de şapte ori mai mari decât cele înregistrate la începutul anului. „Gazul natural european îşi continuă ascensiunea inexorabilă”, susţin analiştii de la Deutsche Bank.

Doi factori explică această evoluţie: temperaturile care continuă să scadă în Europa şi faptul că grupul rus Gazprom nu a rezervat capacităţi suplimentare de tranzit în ianuarie pentru gazele naturale care trec via Ucraina. Aceasta în condiţiile în care o treime din gazele naturale consumate de Europa vin din Rusia.

În plus, stocurile de gaze ale Europei au fost afectate de iarna prelungită din 2020 şi între timp nu au fost refăcute până la un nivel suficient. La aceasta se adaugă şi aportul redus al energiilor regenerabile, precum energia eoliană, din motive ce ţin de condiţiile meteo.

În paralel, anumiţi analişti estimează că Rusia îşi limitează livrările de gaze spre Europa pentru a împinge în sus preţul energiei în plină iarnă şi a face astfel presiuni pentru a accelera punerea în serviciu a gazoductului Nord Stream 2. Chiar dacă lucrările de construcţie ale acestei conducte s-au finalizat, o decizie din partea Autorităţii de reglementare în energie din Germania cu privire la autorizarea proiectului Nord Stream 2 nu este aşteptată înainte de mijlocul anului 2022.

În acest context, fiecare lovitură diplomatică între Moscova şi clienţii săi europeni antrenează un nou val de achiziţii pe piaţa gazelor. Ultimul exemplu a fost decizia de luni a Rusiei de a expulza doi diplomaţi germani, ca răspuns la o măsură similară adoptată săptămâna trecută de Berlin, care acuză Moscova că a comandat asasinarea unui opozant cecen în Germania în 2019.

Ucraina rămâne de asemenea în centrul tensiunilor între Moscova şi occidentali, aceştia din urmă afirmând că Rusia masează soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile operaţiuni militare. Kremlinul respinge aceste acuzaţii şi spune că, dimpotrivă, Rusia este ameninţată de NATO, care înarmează Ucraina şi îşi multiplică desfăşurarea de mijloace maritime şi aeriene în regiunea Mării Negre.