FT: Extremismul ameninţă să pună stăpânire pe Grecia

Adaugă-ne ca sursă preferată

În pofida victoriei strânse obţinute de un partid de centru la alegerile de duminică, aproape în fiecare zi izbucnesc violenţe extremiste la Atena sau în alte zone ale ţării: neonazişti împotriva imigraţiei, anarhişti şi militanţi de stânga. Situaţia din Grecia aminteşte de Republica de la Weimar: violenţă (şi banalizarea ei), ură, furie, polarizare, teamă, disperare şi resemnare, susţine Aristides Hatzis, profesor asociat de drept şi economie la Universitatea din Atena, deţinătorul blogului GreekCrisis.net, potrivit paginii electronice a Financial Times.

Rezultatele electorale demonstrează pericolul în care este pusă democraţia greacă. Partidul de centru-dreapta Noua Democraţie a câştigat alegerile, dar Parlamentul, pentru prima dată în istoria Greciei, va fi plin de extremişti. În afară de neonazişti şi partidul comunist stalinist, mai este şi Syriza, formaţiune al cărei lider este un admirator al lui Mao Zedong, Fidel Castro şi Hugo Chavez. În plus, cei trei protagonişti ai unui incident violent transmis în direct la televiziune săptămâna trecută au fost, de asemenea, aleşi în Parlament.

De la câştigarea independenţei, la sfârşitul anilor ’20, Grecia a fost apropiată de Occident şi în special de Marea Britanie, care a protejat-o până când a fost înlocuită de Statele Unite la sfârşitul anilor ’40. Grecia a fost întotdeauna de partea câştigătoare în războaiele care au urmat, iar creşterea sa economică din perioada 1929-1980 a fost răsplătită cu intraea în UE în 1981, explică profesorul Hatzis.

Sistemul politic grec de după 1981 a fost însă marcat de populism, nepotism, centralizare şi corupţie. De aceea grecii le-au pedepsit în cele din urmă pe cele două mari partide (Noua Democraţie şi Pasok), pentru că au plonjat Grecia într-o criză economică îngrozitoare cu datorii şi deficite uriaşe şi au transformat-o într-un stat ineficient, nepregătit pentru reformă şi subjugat de interese speciale, continuă el.

Populaţia greacă este dezamăgită, săracă, exasperată şi foarte înspăimântată. Pare să alunece în aceeaşi capcană, recompensând demagogia, oportunismul politic şi ignoranţa arogantă. Reacţia sa imediată a fost să voteze partide ca Syriza, naţionalişti de dreapta şi populişti ca Grecii Independenţi şi Zori de Aur. Aceste partide au devenit motoare pentru nemulţumirea populară, strângând 41 la sută din voturi.

„Grecia se află doar la un pas de revolte civile şi colaps total. Nu merită acest lucru. Europa are puterea de a ne împinge în prăpastie dar are şi abilitatea de a ne trage înapoi de pe marginea prăpastiei şi de a ne salva. Aceasta nu este doar o decizie economică; este în mare parte o decizie politică. O greşeală fatală va urmări Europa pentru totdeauna”, conchide profesorul grec.