Fug banii din România! Străinii vând masiv din titlurile de stat, care acum reprezintă 52% din PIB

”Străinii vând cu ambele mâini titluri de stat! Nu știu cum să scape mai repede de ele! De aceea și cursul se duce unde se duce…Nu se știe cât va mai reuși BNR să îl țină. Dealtfel, guvernatorul a sugerat că nu mai poate să îl țină la nesfârșit”, spune trezorierul unei dintre bancile din top zece.

De asemenea, un alt trezorier bancar spune: ”Așa urât ca acum nu a fost nici in pandemie. Toți vor să scape și să fugă! Toți investitorii străini vor să vândă și să fugă!Aportul străinilor este indispensabil la creșterea economică a României. Și el pleacă acum”

Piața titlurilor de stat în timpul crizei din 2008 – 2009 era de 15% din PIB. Acum valoarea acesteia este de 52% din PIB. Suntem dependenți de banii care ies din țară.

Curs BNR. Banca centrală a comunicat azi, 6 mai 2025, un curs de referinţă de 5,0378 lei/euro, cel mai mare nivel din istorie comunicat de BNR, în creştere cu 1,21% faţă de nivelul anunţat ieri (4,9775 lei/euro).  Este pentru prima dată când euro sparge pragul de 5 lei la cursul BNR.

Pe piaţa interbancară, în prima parte a zilei, (conform datelor BLOOMBERG.COM), euro a ajuns până la 5,09 lei. După ora 13, cursul valutar interbancar se afla la nivelul de 5,03 lei/euro.

Luni, 5 mai 2025, BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,9775 lei/euro.

Cel mai mare curs euro/leu, la BNR, din istoria României a fost atins pe 19 mai 2023 când Banca Naţională a anunţat un curs de referinţă de 4,9783 lei/euro.

Banca Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul 1 al alegerilor prezidențiale, au declarat surse oficiale pentru G4Media.

Presiunea pe moneda națională a început încă din dimineața zilei de luni și s-a intensificat după-amiază, pe măsură ce investitorii au încercat să scape de lei și să cumpere euro pentru a-și proteja depozitele, au mai declarat pentru G4Media pentru sursele citate.

Ce a spus purtătorul de cuvânt al BNR înainte de ora 13, când Banca Naţională a anunţat cursul de referinţă – A apărut o schimbare importantă pe piața valutară; intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ

Banca Națională a României (BNR) a atras lichiditatea din piață după ce intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ, ceea ce a condus la creșterea dobânzilor, a declarat marți, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

‘În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări a trebuit atrasă lichiditatea din piață și dobânzile au crescut. BNR va căuta un optim pentru această situație’, a explicat Dan Suciu.

Ce spun analiştii de la CFA România

Cursul de schimb ar putea să-şi revină în următoarele zile la valori mai mici de 5 lei pentru un euro, după ce marţi a trecut de acest prag psihologic, a declarat pentru Agerpres analistul economic Dragoş Cabat, membru în Consiliul Director al CFA, co-fondator Cabat&Pah Investments.

„Pentru mine e un pic neaşteptat. Am mai vorbit despre principalele efecte ale volatilităţii acesteia din viaţa politică românească şi dintre lucrurile care spuneam eu că o să rămână neschimbate era cursul de schimb, pentru că sentimentul meu era că Banca Naţională, pe de-o parte, are rezerve suficiente şi pe de-alta parte, aşa cum s-a comportat întotdeauna, în toate ciclurile electorale, Banca Naţională avea grijă să nu tulbure şi mai mult în momentul în care era o volatilitate politică. Înseamnă că a fost o presiune foarte mare pe cursul de schimb şi probabil că în zilele următoare se va duce înapoi sub 5 lei/euro. Aceasta este predicţia mea. Erau de obicei două zile în care Banca Naţională nu intervenea pe pieţe. Era vinerea, de obicei, şi uneori nici lunea. Acum nu suntem în acea paradigmă, dar cred că în zilele următoare totuşi cursul îşi va reveni. Dacă nu, înseamnă că acesta este momentul pe care îl aştepta de multă vreme şi instituţia monetară din România ca să treacă la o depreciere a leului, pentru că leul totuşi s-a apreciat relativ faţă de euro şi faţă dolar, faţă de toate celelalte monede în termen real, prin faptul că inflaţia noastră a fost tot timpul mai ridicată decât cea din ţările dezvoltate şi cu toate acestea cursul de schimb a rămas constant de 5 – 6 ani”, a explicat Dragoş Cabat.

El a subliniat că acesta ar putea fi momentul unui şoc de trecere a leului dincolo de pragul de 5 lei, deşi nu ar merge pe această variantă, cel puţin pe termen scurt, până în luna iunie.

„Dacă vom avea şi o depreciere a cursului de schimb, în plus faţă de volatilitatea politică, şi mai ales cu posibilităţi foarte rele de a aluneca spre izolaţionism, de a rupe legăturile cu Uniunea Europeană, dacă ţinem cont şi de inflaţia pe care o avem, cea mai mare din Europa, dacă ţinem cont şi de întregul context intern şi internaţional, economic şi politic, atunci ar însemna că am fi foarte aproape ca agenţiile de rating să ne deprecieze rating-ul de ţară, ceea ce ar fi o veste foarte proastă. Cursul de schimb este una dintre ultimele ancore care ne-ar mai ţine cât de cât să nu intrăm într-o depreciere de rating”, a adăugat Dragoş Cabat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 6,08% pe an, de la 5,90% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de BNR.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,16%, de la 6%, luni, iar ROBOR la 12 luni la 6,23%, de la 6,09%.