Funcţionarii publici se simt abuzaţi din cauza testărilor anuale pe care trebuie să le susţină. „Sunt o bătaie de joc și o insultă la adresa profesionalismului lor”, spun sindicatele

Redăm luarea de poziţie remisă Economica.net de Cartel Alfa:

„Organizaţiile sindicale semnatare condamnă cu vehemență atacurile sistematice şi concertate asupra funcției publice, în special, şi a salariaţilor din sectorul bugetar, în general. Acestea reprezintă încununarea planului de politizare, subordonare și epurare politică a salariaţilor din administrația publică din România. Măsurile recente şi demersurile decidenților politici/aleşilor politici sub falsul ,,stindard” al reformelor şi eficienței, reprezintă un pretext pentru a slăbi structurile administrative și a le transforma într-un mecanism de control discreționar.

Evaluări abuzive – un pretext grosolan pentru epurări politice

Testele anuale cu privire la cunoașterea legislației impuse funcționarilor publici, nevoiţi să memoreze şi să reproducă mecanic, repetitiv, texte de lege, sunt o bătaie de joc și o insultă la adresa profesionalismului lor. Aceste examene nu au nimic de-a face cu evaluarea reală a competențelor și sunt doar o armă prin care salariaţii incomozi pot fi eliminați. Este evident că această „testare” nu este altceva decât un mecanism de presiune psihologică, menit să intimideze și să forțeze plecarea celor care nu răspund la comenzile politice. Dacă această metodă ar fi una justă, de ce nu este aplicată și parlamentarilor, miniștrilor sau clientelei politice în fapt cei care “reușesc” să emită atâtea legi contradictorii, acte normative care ulterior necesită emiterea a nenumărate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru aplicarea lor? Evaluarea abuzivă şi discriminatorie începe odată cu ultima frază din fişa postului pe care funcţionarul public este obligat să o semneze, şi care reprezintă baza evaluării anuale, periodice: ,,Îndeplineşte orice alte sarcini profesionale solicitate de….”. Această menţiune transformă funcţionarul public în argat, prin impunerea asumării abusive de sarcini exhaustive, necuantificabile, de care şeful ierarhic superior doreşte ,,să scape”.

Principiul imparţialităţii şi pincipiul legalităţii promovate de Codul Administrativ sunt încălcate prin implementarea acestor teste anuale, forţând, prin nişte persoane, aplicarea unei legislaţii care va devein astfel imparţială, subiectivă, imorală şi neconstituţională, cel puţin prin lipsa elementelor de contestare.

Politizarea aparatului administrativ – o tentativă brutală de subordonare totală a administrației locale

Guvernanții doresc să elimine orice urmă de echilibru democratic și să acorde primarilor și președinților de consilii județene puteri discreționare. Aceast demers cinic transformă administrația locală în ,,moşia” conducătorului instituţiei, urmărind eliminarea oricărui mecanism democratic de control și echilibru exercitat de către consiliile locale și județene. Reprezintă o formă de dictatură administrativă şi o încercare de a acapara complet aparatul de stat prin decizii arbitrare şi discreţionare.

Suntem salarizaţi în funcţie de dispoziţia preşedinţilor de consilii judeţene şi primarilor, legea de salarizare nereuşind, până în present, să stabilească o salarizare unitară pentru această categorie. În general, conducătorii instituţiilor publice locale, tind să preia ,,pe persoană fizică” funcţia pentru care au fost aleşi, să facă abstracţie de consiliul local şi astfel să conducă/decidă arbitrat şi abuziv asupra situaţiei personalului angajat.

Aparatul administrativ sufocat – România are cel mai mic număr de salariaţi bugetari, care deserveşte polpulaţia, din UE!

În timp ce țările Uniunii Europene își consolidează administrația, politicienii români promovează o propagandă toxică despre ,,aparatul bugetar supradimensionat”. În realitate, România are cel mai subdimensionat sector public din Uniunea Europeană, raportat la populaţia deservită. În loc să investească în resursa umană și în servicii de calitate, guvernanții preferă să pericliteze funcționarea instituțiilor și să creeze haos administrativ, dovedind astfel că interesele lor nu sunt orientate spre atingerea unor scopuri colective, ale populaţiei, ci urmăresc satisfacerea unor nevoi de grup privilegiat.

În schimb, România are un număr foarte mare de funcţii elective, anul trecut fiind alese 5.500 persoane cu funcţia de consiglieri judeţeni şi locali. Familia ocupaţională Administraţie publică este formată, după comasări successive, din 17 ministere. Fondurile pentru pregătirea de specialitate a salariaţilor sunt derizorii şi sunt distribuite pe criterii politice.

Digitalizarea – o mare minciună folosită ca pretext pentru concedieri

Manipularea grosolană, prin promovarea falsei idei că digitalizarea elimină necesitatea unui aparat bugetar corect dimensionat, raportat la nevoile actuale ale populaţiei, va avea ca şi efect gestionarea defectoasă a volumului mai mare de nevoi ale populaţiei și, implicit, serviciile oferite vor fi de slabă calitate şi sacadate. Politicienii şi conducătorii numiţi ai instituţiilor folosesc acest concept pentru a justifica reduceri de personal și ,,a face loc’’ angajărilor politice, nevoii grupurilor de interese care controlează politicienii de a-şi angaja reprezentanţii în instituţii sau de a-și proteja afacerile prin eliminarea din instituțiile publice de control a persoanelor incomode”, spun federaţiile sindicale care au semnat această luare de poziţie.