Furnizorii au fost nevoiți să modifice de peste 15 ori sistemele de facturare a energiei electrice din cauza modificărilor legislative – AFEER

Urluescu a enumerat modificările:

“Astfel, au fost emise următoarele acte normative: OUG 118 din octombrie 2021, legea 259 din 1 noiembrie 2021, OUG 130 din 18 decembrie 2021, OUG 2 din 20 ianuarie 2022, OUG 3 din 26 ianuarie 2022, Ordinul comun al ministerelor Muncii, Finanțelor și Energiei nr. 183/112/173 din 15 februarie 2022, rectificarea la Ordin din 17 februarie 2022, OUG 27 din 23 martie 2022, Ordinul comun al acelorași ministere nr. 668 din 14 aprilie 2022, OUG 42 din 11 aprilie 2022, legea 206 din 14 iulie 2022, OUG 112 din 18 iulie 2022, OUG 119 din 1 septembrie 2022, OUG 153 din 11 noiembrie 2022, legea 357 din 16 decembrie 2022, OUG 192 din 30 decembrie 2022. Modificările legislative nu se opresc aici: OUG 192/2022 se află în Parlament pentru aprobare”

În urma adoptării acestor acte normative, s-au schimbat de cinci ori categoriile de consumatori casnici beneficiari ai schemei de ajutor și de opt ori cele aferente consumatorilor non-casnici.  Pentru a pune în aplicare toate acestea, furnizorii a trebuit să modifice de peste 15 ori sistemele informatice, iar modul de calcul pentru decontarea schemei de sprijin s-a modificat de peste 20 de ori.

”Toate aceste modificări legislative s-au făcut, din păcate, fără o consultare reală a actorilor din piață și fără studii de impact”, a mai spus Urluescu.

Consecințele legislației se văd în tot sectorul energetic. Astfel, pentru producătorii de energie au apărut incertitudini pentru viitoare investiții, sunt expuși la pierderi din hedging financiar, iar obligația de a vinde la preț fix prin MACEE (mecansimul de achiziție centralizată la prețul de 450 de lei/MWh – n.red.) se face fără a ține seama de costurile acestora, arată AFEER.

Și în ceea ce privește tranzacționarea, legislația are un impact semnificativ: taxarea se aplică retroactiv și se face la marjă, nu la profit (ceea ce conduce, practic, la taxarea costurilor).

Activitatea furnizorilor a fost, de asemenea, influențată: a fost necesară schimbarea sistemelor informatice de multe ori, s-a introdus o limitare a decontărilor pentru schema de ajutor, iar platforma MACEE are un volum insuficient.

Și pentru consumatori, cărora se adresează aceste scheme de ajutor, legislația are un impact nedorit: sunt neclarități privind categoria în care se încadrează, au fost necesare rectificări la facturi și este adăugată multă birocrație, mai arată furnizorii.

“Deja s-au făcut simțite efectele adverse ale legislației: furnizorii au devenit reticenți în a prelungi contractele sau a prelua noi consumatori, ceea ce conduce la creșterea numarului de consumatori care ajung la Furnizorii de Ultimă Instanță (FUI) și au dispărut companii din piață (dacă, în septembrie 2019, erau activi 58 de furnizori pentru clienții casnici și 34 pentru non-casnici, în septembrie 2022 mai rămăseseră doar 49 de furnizori pentru clienții casnici și 23 pentru non-casnici). De asemenea, se observă o tendință de achiziție a energiei angro pe termen scurt, în detrimentul celei pe termen lung, ceea ce amplifică volatilitatea prețului. De altfel, de la 1 septembrie 2022, putem spune că, practic, nu s-au mai făcut tranzacții forward”, mai arată Asociația Furnizorilor.