Furnizorii de energie și gaze, lăsați cu ochii în soare de noua odonanță a “tăierilor”. Ministrul Energiei spune că nu are buget să le dea banii datorați pentru schema de plafonare a prețurilor

O notă semnată de ministrul Virgil Popescu și văzută de noi arată că, în acest moment, Ministerul Energiei este dator furnizorilor cu peste 1,33 miliarde de lei, iar bugetul ministerului nu permite alocarea acestor sume.

Virgil Popescu  arată că aproape 82% din buget este destinat finanțării investițiilor și a proiectelor cu bani europeni și a celor din PNRR, peste 16% înseamnă plata ajutoarelor de stat pe care Guvenul și le-a asumat (mai ales cel către CE Oltenia) , 0,27% reprezintă alocări pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale și doar 1,92% sunt cheltuieli destinate funcționării Ministerului Energiei și a Centrului Național de Management al Apei Greele.

Iată extrasele relevante din notă:

Situația a fost arătată acum două zile de Daniela Dărăban, Directorul Executiv al Federației Asociației Companiilor de Utilități (ACUE), care grupează marile grupuri de distribuție și furnizare.

“Care sunt sursele de finanțare pe care noua ordonanță de urgență, în pregătire, le indică pentru plata datoriilor acumulate de stat față de furnizorii din energie pentru aplicarea plafoanelor de preț pentru consumatori?”, a întrebat, Daniela Dărăban prezentă la un eveniment.

“Proiectul de OUG menționează că cele două instituții care achită furnizorilor banii plătiți de aceștia, în avans, în baza verificărilor realizate de ANRE, pot face plățile datorate din alte linii bugetare, dar nu indică și economiile identificate în bugete. Deci ce linii bugetare, la Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, sunt supradimensionate, astfel încât să poată acoperi sumele pe care statul roman, prin schema de finanțare, și le-a asumat să le plătească?

Furnizorii de energie înregistrează o întârziere la plată, în medie, de trei-patru luni, ultima raportare a ANRE fiind la nivelul lunii decembrie 2022. România este singura țară care finanțează schema de sprijin pentru consumatorii de energie prin intermediul companiilor de furnizare. Acestea au reușit să traverseze o perioadă de criză fără precedent, fără probleme în securitatea alimentării clienților, fără întârzieri în plata pe lanț a jucătorilor de energie cu sprijinul sistemului bancar”, a spus Dărăban.

în așa-numita ordonanță a “tăierilor”, publicată pentru dezbatere de Finanțe, Executivul a scris că se vor aloca sume suplimentare de la buget pentru compensațiile care trebuie plătite furnizorilor, dacă în final se va dovedi că banii din Fondul de Tranziție Energetică (cel din care se fac plăție) nu vor fi suficienți.

“Se propune ca, în situația în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziție Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ,

Iar proiectul de OUG conține două articole în acest sens, grupate la art. XI, despre care Popescu a scris că nu are bani în bugetul Ministerului să îl pună în aplicare.

Amintim că, potrivit legislației de plafonare a prețurilor promovată anul trecut, Guvernul plătește furnizorilor de energie electrică și de gaze diferența dintre costurile reale de achiziție din piață (mai mari) și plafoanele de preț plătite de consumatori (mai mici) din bugetele de la Muncă și Energie (pentru clienții casnici/comerciali). Sursa principală de bani sunt suprataxele din Fondul de Tranziție Energetică, dar, cum prețurile de vânzare ale producătorilor au fost și ele plafonate, evident că banii sunt mai puțini pentru plata sumelor suportate de furnizori la plafonare. Vestea bună (deocamdată) pentru Executiv este că prețurile energiei și gazelor din piață au scăzut, așa că diferențele curente de plată au scăzut și ele, dar rămâne problema plăților restante către furnizori.