Furnizorii de energie și gaze, obligați de lege la compensări și plafonări de prețuri la clienți finalii, se tem că statul nu le va da banii înapoi

Schema de sprijin pe care Parlamentul vrea să o instituie pentru scăderea pe perioada de iarnă a facturilor la electricitate și gaze stârnește, așa cum anticipam, semne de întrebare din partea furnizorilor, care se tem că nu vor primi la timp banii de la stat și vor trebui să plătească din surse proprii reducerile pe care trebuie să le acorde consumatorilor.
Mihai Nicuţ - mie, 20 oct. 2021, 16:31
Furnizorii de energie și gaze, obligați de lege la compensări și plafonări de prețuri la clienți finalii, se tem că statul nu le va da banii înapoi

Pe scurt, schema spune așa: prețurile finale la gaze și energie electrică pentru casnici se plafonează la un leu/kWh la electricitate, respectiv 37 de bani/kwh la gaze. Ulterior, la energie electrică se va acorda suplimentar și direct, în factură, o reducere de 29 de bani/kWh la energie electrică și o reducere de 33% a prețului fără taxe al gazului. Marja de profit a furnizorului e plafonată la 5%.

Reducerile sunt acordate direct și obligatoriu de furnizori clienților pe perioada sezonului rece, urmând ca banii ( diferența dintre prețurile mai mari de achiziție și prețurile mai mici de vânzare) să le fie returnați de stat, de la buget

Reprezentanții Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități (ACUE), care grupează toate marile firme de distribuție și furnizare, spun că înțeleg necesitatea de a se reduce factura clienților în această iarnă dar se tem că, așa cum este scrisă legea, vor plăti din banii lor compensațiile, pentru că statul nu le va restitui sumele, așa cum s-a obligat.

“Nu îmbrățișăm plafonarea. Înțelegem necesitatea unor măsuri urgente, pe o situație de criză. Nu este  situație normală dar să știți că nimeni (nicio altă țară europeană n.red.) nu a intervenit atât de abrupt și printr-un pachet atât de amestecat, aș spune. Se intervine în toate zonele”, a spus Dana Dărăban, director executiv al ACUE, la o conferință de profil.

“Noi, în ceea ce privește plafonarea, avem câteva probleme fundamentale. Modalitatea în care sunt scrise aceste articole ne indică faptul că valoarea reală a costurilor pe care furnizorii le vor înregistra nu este recunoscută. Modalitatea de decontare a costurilor pe care furnizorii le înregistrează, atât prin aplicarea plafonării cât și a compensării, este destul de greoaie, sunt acum trei instituții implicate. Modalitatea de plată nu este foarte clară, se menționează diferite forme de verificare, ce documente depunem și ce verifică aceste instituții – iar nu este clar.

Ce se întâmplă în situația în care noi oferim o compensare după cum înțelegem noi legea și ulterior o instituție ne spune că am oferit-o necuvenit? Noi clar vom da acești bani înapoi, dar cum îi recuperăm de la cel care a beneficiat?

Sunt foarte multe neclarități. Nu știu de ce nu există o consultare a industriei, dar sperăm ca în Camera Deputaților să existe puțin mai multă bunăvoință în a ne asculta pentru că noi suntem de fapt și de drept cei care trebuie să implementeze tot ce este în lege.

Dacă te gândești să pui un plafon maxim pe marja de profit, OK, dar te gândești să reglementezi și faptul că operatorul nu trebuie să aibă pierderi? Nu poți să iei iar măsuri care înseamnă indirect acumularea unor costuri în anumite zone, fie în zona de producție, fie în zona de furnizare, lanț Industria nu își permite să finanțeze aceste costuri. Furnizorii cumpără această energie de pe piață, ei trebuie să asigure plata energiei pe care o furnizează, trebuie să aibă un cash-flow neafectat de decizii de reglementare”, a spus Dărăban

Despre ce e vorba de fapt

După cum arătam mai sus, pe mecanismul din lege, diferența dintre prețurile (mai mari) cu care au cumpărat furnizorii energia sau gazele din piață și prețurile acestea de vânzare (mai mici) trebuie să le fie restituită de stat, după ce face calculul.  În practică însă, este foarte posibil ca furnizorilor să nu le fie recunoscute toate costurile de achiziție, pentru că nu se face calculul pe prețul cu care a cumpărat fiecare energia sau gazul din piață, ci pe o medie de preț. Cităm din proiectul de lege:

(1) Diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și plafonul maxim de 250 lei/ MWh, reprezentând prețul gazelor naturale, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziție distinctă de cheltuieli bugetare.

(2) Diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și plafonul maxim 525 lei /MWh, reprezentând prețul energiei electrice active va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, de la o poziție distinctă de cheltuieli bugetare.

Observăm că furnizorii nu vor primi diferența dintre prețul real plătit pe gaz și energie în piață și prețul plafonat cu care vând la populație, ci diferența dintre prețul mediu al perioadei 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și prețul plafonat (reglementat de fapt) pentru populație. Cu alte cuvinte, dacă un furnizor înregistrează costuri mai mari de achiziție decât acea medie el nu va primi înapoi decât diferența dintre medie și prețul plafonat. Dacă a cumpărat cu mai mult față de acea medie, este pierderea lui.

Și perioada pentru care se va calcula media de preț poate ridica o discuție (se ia în calcul și prețul din primăvară, mult mai mic), pentru că majoritatea achizițiilor este posibil să se fi făcut la prețurile mai mari din trecutul mai apropiat, adică mai aproape de momentul livrării.

Al doilea semn de întrebare este legat de cine va face plățile. În lege scrie Ministerul Muncii prin ANPIS (pentru compensare) și Ministerul Energiei (pentru plafonare) dar, din ce știm până acum, aceste instituții încă nu au buget pentru așa ceva. Trebuie deci o rectificare bugetară, imposibil de făcut pentru că țara nu are încă Guvern.

Al treilea semn de întrebare vine tot din interpretarea textului: “diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022”. Furnizorii încep să acorde reducerile obligatorii clienților pentru consumurile de la 1 noiembrie, deci emit facturile cu discount la începutul lui decembrie și până la cel târziu începutul lui ianuarie trebuie să primească și banii de la stat înapoi. Însă cum vorbim despre “diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 și….” nu se poate ști în decembrie, când se fac calculele pentru recuperare, care este acea medie. Temerea care apare, în lipsa unor noi reglementări ale ANRE pe această temă, este ca abia în aprilie-mai să înceapă să le fie dați furnizorilor banii înapoi pe reducerile făcute începând din noiembrie.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Întreţinerea trupelor în apropierea graniţelor Ucrainei costă Rusia circa 10 milioane de dolari pe zi – expert
Întreţinerea trupelor în apropierea graniţelor Ucrainei costă Rusia circa 10 milioane de dolari pe zi – expert
Întreţinerea celor peste 94.000 de soldaţi în apropierea graniţelor Ucrainei şi în "teritoriile ocupate temporar" ...
Engie va prelua în regim de ultimă instanță clienții abandonați de alții și în decembrie, deși a anunțat că nu mai vrea. La ce preț
Engie va prelua în regim de ultimă instanță clienții abandonați de alții și în decembrie, deși a anunțat că nu ...
Engie, cel mai mare furnizor pentru persoane fizice din România, este furnizorul de ultimă instanță care a venit cu cel ...
Rafila: Adoptarea unor măsuri pentru sărbători – în zilele următoare. Purtarea corectă a măştii, obligatorie
Rafila: Adoptarea unor măsuri pentru sărbători – în zilele următoare. Purtarea corectă a măştii, obligatorie
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că măsurile de protecţie sanitară aferente sărbătorilor de iarnă ...