Furnizorii de servicii digitale din UE vor avea noi obligaţii în legătură cu probele electronice, în procedurile penale – avocaţi

Conform datelor analizate de către o echipă de avocaţi, specializaţi în dreptul penal al afacerilor în cadrul Schoenherr şi Asociaţii SCA, noile reguli vor schimba modul în care companiile vor răspunde solicitărilor autorităţilor judiciare privind divulgarea sau conservarea datelor necesare într-o anchetă penală, scrie Agerpres.

„Concret, furnizorii de servicii din sfera comunicaţiilor electronice, cea a numelor de domenii de internet şi numerotare IP, precum şi furnizorii de servicii informaţionale de comunicare, stocare şi prelucrare de date, vor fi obligaţi să răspundă direct ordinelor emise de autorităţile judiciare ale statelor membre ale UE privind divulgarea sau conservarea de probe electronice. Aceste obligaţii se activează în măsura în care companiile din industriile de referinţă deţin date relevante pentru ancheta penală, aceasta neînsemnând automat că entităţile în cauză sunt vizate ele însele de procedura în curs. În vederea conformării, furnizorii stabiliţi pe teritoriul UE trebuie să desemneze cel puţin un sediu responsabil de primirea şi executarea acestor ordine, iar cei stabiliţi în afara Uniunii trebuie să numească cel puţin un reprezentant legal în acest scop. Nerespectarea acestor obligaţii poate atrage sancţiuni pecuniare de până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial, înregistrată în exerciţiul financiar precedent”, menţionează sursa citată.

Regulamentul (UE) 2023/1543 (privind ordinele europene de divulgare şi păstrare a probelor electronice) stabileşte cadrul normativ conform căruia o autoritate a unui stat membru poate, exclusiv în proceduri penale, să emită un ordin de divulgare sau unul de păstrare a probelor electronice direct furnizorului de servicii pe teritoriul UE, indiferent de locul unde se află datele.

„(…) noul cadru legislativ european le permite autorităţilor judiciare (judecători, instanţe judecătoreşti, judecători de instrucţie, procurori) să solicite date sau conservarea acestora pentru a fi prevenită ştergerea/alterarea înaintea finalizării procedurii judiciare. În plus, Directiva (UE) 2023/1544 (privind desemnarea sediilor şi numirea reprezentanţilor legali) introduce obligaţia de a desemna un destinatar responsabil de primirea şi executarea ordinelor privind probele electronice. Astfel, pentru furnizorii stabiliţi pe teritoriul UE, obligaţia presupune desemnarea unuia sau mai multor sedii responsabile, iar pentru cei stabiliţi în afara Uniunii, obligaţia vizează numirea unuia sau mai multor reprezentanţi legali”, notează autorii analizei, Magdalena Roibu, Ştefan Costăchescu şi Nicu Petruşan.

În ceea ce priveşte sfera serviciilor furnizate, actul legislativ nu se aplică exhaustiv, nefiind incluse serviciile financiare, dar este vizată sfera comunicaţiilor electronice, cea a numelor de domenii de internet şi numerotare IP, precum şi serviciile informaţionale de comunicare, stocare şi prelucrare de date. „Un aspect important de reţinut este că Regulamentul nu se aplică celor ce furnizează servicii exclusiv în propriul stat membru, ci furnizorilor stabiliţi în alt stat membru sau reprezentaţi legal în alt stat-membru”, precizează specialiştii.

Potrivit sursei citate, în vederea asigurării efectivităţii mecanismului sancţionator, statele-membre trebuiau să asigure transpunerea Directivei până la data de 18 februarie 2026, acest lucru fiind necesar din perspectiva faptului că, în conformitate cu Directiva, până la 18 august 2026, furnizorii de servicii existenţi la 18 februarie 2026, au obligaţia de a indica un sediu desemnat, respectiv de a numi un reprezentant legal responsabil de primirea, respectarea şi executarea ordinelor europene.

În prezent, România se află într-o fază avansată de implementare a Directivei, iar în acest sens, de interes este proiectul de lege pentru transpunerea acesteia, adoptat de Guvern la data de 4 mai 2026 şi transmis spre dezbatere şi adoptare în Parlament.

„Proiectul de lege desemnează ANCOM drept autoritatea centrală responsabilă şi stabileşte mecanismul sancţionator care ar urma să fie aplicat de statul român. Astfel, printre altele, constituie contravenţie nerespectarea de furnizor a obligaţiei de a desemna cel puţin un destinatar responsabil pentru primirea, respectarea şi executarea deciziilor şi ordinelor precum şi nerespectarea de sediile desemnate şi reprezentanţii legali a obligaţiei de a primi, respecta şi executa deciziile date. Proiectul de lege prevede limite de sancţiune cuprinse între 10.000 şi 100.000 lei, iar pentru câteva contravenţii (e.g. nerespectarea de furnizori a obligaţiei de a acorda sediilor desemnate sau reprezentanţilor legali competenţele şi resursele necesare pentru a se conforma ordinelor de păstrare sau divulgare a probelor electronice) limita maximă este stabilită la cel mult 2% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exerciţiul financiar precedent de furnizorul de servicii”, se arată în analiza de specialitate.

În viziunea experţilor în dreptul penal al afacerilor, deşi regimul sancţionator şi obligaţiile privind indicarea unui sediu desemnat sau a unui reprezentant legal vor deveni aplicabile în România abia odată cu transpunerea Directivei (UE) 2023/1544, este recomandabil ca furnizorii de servicii digitale să nu aştepte finalizarea procesului legislativ naţional privind probele electronice pentru a asigura adaptarea proceselor interne necesare pentru conformarea la noul cadru european.