Gabriela Popescu, CEO Microsoft România: Pierdem din competitivitatea noastră în regiune, deși avem tot ce ne trebuie. E momentul pentru noi ca țară să luăm decizii mai repede

Una dintre diferențe este vizibilă în adoptarea inteligenței artificiale generative. Potrivit celui mai recent AI Diffusion Report prezentat de Microsoft, rata de adopție în România a ajuns la 18%, de la 17,6% în raportul precedent din luna mai. România ocupă astfel locul 65 dintre cele 147 de țări analizate.

Creșterea există, însă comparația cu statele apropiate arată dimensiunea decalajului într-o perioadă în care inteligența artificială începe să fie integrată în tot mai multe activități economice și administrative, iar diferențele de viteză pot deveni diferențe de competitivitate. În Cehia, rata de adopție indicată de Microsoft este de 31,2%, în Polonia ajunge la 32%, iar în Ungaria la 33%. Cu alte cuvinte, toate cele trei piețe au o rată de adopție cu peste 13 puncte procentuale mai mare decât România.

„Vestea bună este că de la penultimul raport am crescut. Vestea proastă este că în comparație cu celelalte țări din regiunea noastră suntem în urmă. Vestea proastă este că în celelalte țări din regiunea noastră, procentul de adopție, interesul, dorința, cadrul necesar de adopție duce la niște procente mult mai mari și repet, avem niște țări la care ne e ușor să ne raportăm pentru că fac parte imediat din regiunea noastră (…) Dacă ne ducem mai spre Nordul Europei, o să ajungem în țările nordice care au depășit 55% și dacă ne mai ajungem în Middle East, avem 80% de adopție”, a spus CEO-ul Microsoft România.

Gabriela Popescu susține că decalajul nu poate fi explicat prin lipsa specialiștilor sau prin accesul mai redus la tehnologie. România are o industrie IT importantă și găzduiește echipe numeroase ale marilor companii internaționale de tehnologie. Microsoft, de exemplu, are peste 2.000 de angajați în București, Timișoara și Iași, dintre care aproximativ 900 sunt ingineri. În 2025, inginerii companiei din România au înregistrat 35 de patente, iar echipele locale lucrează la produse utilizate la nivel internațional.

Din perspectiva companiei, diferența dintre România și statele vecine apare mai degrabă în capacitatea de a lua decizii și de a transforma rapid accesul la tehnologie și competențele existente în proiecte implementate la scară largă.

„Avem extraordinar de mult talent în piață, avem tot ceea ce ne trebuie, colegii noștri din țările vecinate nu au ceva în plus față de ceea ce avem noi în ceea ce privește talentul, disponibilitatea tehnologiei. Ceea ce ei fac mai bine decât noi, este viteza cu care iau decizii și cu care implementează niște schimbări. Acest procent, acest trend, ne indică, dintr-un punct de vedere, unde ne îndreptăm și cât de repede ne îndreptăm.”

Consecința este că o creștere în termeni absoluți nu este suficientă dacă celelalte economii din regiune avansează într-un ritm mai rapid. România poate adopta mai multă tehnologie de la un an la altul și, în același timp, să își mărească decalajul față de alte state.

„Creștem, dar nu atât de repede cât ar trebui să creștem și mai ales nu atât de repede pe cât cresc țările din jur, ceea ce înseamnă că pierdem din competitivitatea noastră în regiune și nu e neapărat bine pentru noi acest lucru.”

Privatul și statul se digitalizează cu viteze diferite

Diferența de ritm nu este vizibilă doar între România și celelalte state din regiune. Microsoft vede și în interiorul economiei românești două viteze distincte de digitalizare: una în sectorul privat și alta în sectorul public.

Companiile private sunt împinse către investiții în tehnologie inclusiv de presiunea concurențială. Atunci când competitorii automatizează procese, adoptă servicii cloud sau introduc instrumente bazate pe inteligență artificială, firmele care întârzie riscă să opereze cu costuri mai mari, să reacționeze mai greu la schimbările pieței sau să piardă clienți.

„Aș spune că, din experiența noastră, dacă ne uităm la zona de digitalizare a sectorului public și zona de digitalizare a companiilor private, vedem două motoare, lucrurile se întâmplă la două viteze diferite. În zona comercială lucrurile se întâmplă mai repede. Lucrurile se întâmplă cu intenție, se întâmplă mai repede pentru că companiile își dau seama că nu mai sunt competitive. Pierd în fața competitorilor lor, care sunt mai agili. Deci, pe partea comercială, avem rezultate foarte bune și ne mișcăm mai repede decât în sectorul public.”

În administrația publică, situația este diferită. Procesul de digitalizare a început și există proiecte, însă ritmul deciziilor și al implementării este mai redus, inclusiv în comparație cu administrațiile statelor vecine.

„În sectorul public avem un motor care merge mai încet, un motor care a început să meargă, care a identificat calea, dar care nu are rapiditatea, deciziile nu se iau la fel de repede cum se iau în țările din jur.”

Pentru accelerarea procesului, CEO-ul Microsoft România consideră că este necesară o abordare coerentă la nivel național, care să lege strategia de o structură responsabilă pentru implementare.

„Cred că avem nevoie de o viziune, de o strategie și de o instituție care să fie motorul, digitalizării.”

Microsoft: Avem o problemă de execuție

Gabriela Popescu respinge două dintre explicațiile care ar putea fi invocate pentru decalajul de digitalizare: lipsa specialiștilor și lipsa finanțării. În privința competențelor, România are echipe numeroase ale companiilor globale de tehnologie și specialiști care lucrează inclusiv la produse destinate pieței internaționale. În privința finanțării, CEO-ul Microsoft România arată că țara a avut la dispoziție sume importante destinate digitalizării.

„Gap-ul pe care îl vedem față de țările din jurul nostru nu vine nici din talent. Am vorbit despre faptul că și noi și toți ceilalți mari jucători în industria IT avem o prezență foarte, foarte solidă în România. Deci nu e o problemă de talent.”

Problema identificată de Microsoft apare în etapa de transformare a proiectelor de digitalizare într-o strategie coerentă și, ulterior, în proiecte implementate.

„Nu e ca și cum țările din jurul nostru au oameni mai pregătiți profesional și nu vorbim nici de bani pentru că am avut fondurile, tocmai am încheiat acest proces și am avut niște sume foarte, foarte mari de bani alocate pentru digitalizare. Avem o problemă de execuție.”

În viziunea CEO-ului Microsoft România, strategia ar trebui însoțită de o responsabilitate instituțională clară, astfel încât proiectele să nu rămână izolate, ci să poată fi extinse la nivel național.

„Așa cum am zis, trebuie să începem cu strategie de digitalizare și apoi să avem o execuție bine structurată, conturată și cu un stakeholder, cu cineva care este împuternicit ca instituție să meargă mai departe cu asemenea strategie la nivel de țară. Și să scalăm. Să facem lucrurile astea la nivel de țară. Mă repet”, a declarat Gabriela Popescu.

Reprezentanta Microsoft a transmis că fereastra în care România poate recupera diferența depinde de viteza cu care proiectele existente pot fi extinse și noile decizii pot fi puse în practică.

„E momentul pentru noi ca țară să scalăm, să luăm decizii mai repede, să micșorăm din gap-ul pe care îl avem față de țările din jurul nostru pentru a nu ne pierde competitivitatea și pentru a folosi la modul real toate aceste avantaje pe care le avem ca țară.”