Gabriels vrea să ducă Banca Comercială Carpatica în Top 10, prin fuziuni şi parteneriate

21 04. 2014
johan_gabriels_director_general_al__bancii_comerciale_carpatica_36779200

„Ne-am propus să devenim una dintre primele 10 bănci din Romania prin fuziuni şi parteneriate. În piaţa financiar-bancară a zilelor noastre, trebuie să ai o cotă de piaţă mai mare de 3%, pentru a avea un profit sustenabil. Acest lucru poate fi realizat prin creştere organică, dar asta presupune prea mult timp, astfel că, pentru banca noastră, cea mai eficientă soluție ar fi fuziunea cu o altă bancă”, a declarat Johan Gabriels, directorul general (CEO) al Băncii Comerciale Carpatica (BCC), răspunzând întrebărilor ECONOMICA.NET.

Vineri, Johan Gabriels a obţinut aprobarea să caute bănci cu care BCC să fuzioneze, având susţinerea a aproape jumătate din voturile acţionarilor, în condiţiile în care Banca Naţională suspendase cealaltă jumătate de voturi. Jumătatea suspendată aparţine fondatorului băncii Ilie Carabulea (41%) şi principalilor săi parteneri.

BCC era pe locul 20 în topul băncilor pe anul 2011, cu active de 3,7 miliarde de dolari şi o cotă de piaţă de puţin peste 1,07%. Doi ani mai târziu banca nu se apropiase de primele 15 bănci din top, clasificate după activele bilanţiere. Ar fi avut active de peste 5 miliarde de lei, dar a vândut o parte a portofoliului de titluri de stat, pentru de 1,04 miliarde de lei.

Lidera pieţei este BCR cu active de 70 de miliarde, iar primele 10 bănci au active de peste 12 miliarde de lei, potrivit topului realizat de ZF.ro.

Atractivitatea BCC ar fi aceea că ar fi una dintre puţinele bănci din România care nu „au dificultăţi legate de indicatorul de lichiditate”, potrivit lui Johan Gabriels. Directorul general al Băncii Carpatica  spune că aceasta este „una dintre băncile cu cea mai mare lichiditate de pe piaţa românească şi acest lucru ne face un candidat atractiv pentru o fuziune cu o altă bancă, una care nu stă la fel de bine din acest punct de vedere”.

„Cele mai multe dintre băncile prezente pe piaţa românească au dificultăţi legate de indicatorul de lichiditate. Este rezultatul anilor de dinainte de criză, atunci când creditarea a fost în plină expansiune, iar aceste bănci depindeau de liniile de credit de la băncile-mama. Pe de altă parte, noi nu avem o bancă – mamă în străinătate, astfel că a trebuit să ne gestionam nivelul de lichiditate prin atragerea de depozite”, a mai declarat Johan Gabriels, pentrui ECONOMICA.NET.

Banca Comercială Carpatică (BCC) a obţinut profit net de 38,4 milioane de lei în 2013, acesta fiind al doilea an consecutiv de câştig.

La sfârşitul procesului de restructurare prin care trece sistemul bancar românesc, „dintre cele peste 40 de bănci prezente pe piaţă, probabil că vom regăsi doar 15 bănci, 5 – 6 bănci mari, universale, şi o categorie de bănci mai mici, specializate”, spunea Johan Gabriels, anul trecut.

Pretul acţiunii BCC a câştigat 72% anul trecut, până la 0,0676 lei / titlu, dar s-a corectat odată cu restul pieţei în acest an. Totuşi, veştile despre eventuala fuziune a adus un câştig de 3,2% după AGA de vineri.

Conflictul cu acţionarul principal, Ilie Carabulea, nu există, în opinia lui Johan Gabriels. La întrebarea ECONOMICA.NET: „Ce i-aţi spune unui potenţial partener )al băncii, n.r.) despre conflictul cu acționarul majoritar?”, directorul general al BCC răspunde:

„Vom spune adevărul, acela că nu există nici un conflict cu acționarul majoritar. Domnul Carabulea are doar drepturile de vot suspendate prin decizia BNR”.

Ilie Carabulea este unul dintre fondatorii băncii şi, împreună cu ei, ar fi controlat mai mult de jumătate din acţiunile acesteia, dacă BNR nu le-ar fi suspendat drepturile de vot. BNR l-a sancţionat pe Carabulea pentru pierderea reputaţiei, ca urmare a faptului că a fost arestat, ultima oară în scandalul Carpatica Asig.

Carabulea şi partenerii săi nu au fost de acord cu planurile lui Gabriels şi au încercat să-l debarce pe Gabriels de la conducerea BCC.

Citiţi mai multe în ECONOMICA.NET