Gauer (Comisia Europeană): România este responsabilă ca stat pentru conţinutul PNRR. Nu a venit de sus în jos

Directorul task force-ului pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene a participat la Conferinţa anuală privind implementarea PNRR, eveniment organizat de Reprezentanţa CE în România, scrie Agerpres.

În intervenţia sa, Celine Gauer a apreciat că „PNRR este un instrument bazat pe perfomanţă” şi a amintit că toate reformele şi investiţiile prevăzute în document trebuie să fie finalizate până în 2026.

„Planul României este foarte bun şi foarte ambiţios. În primul rând, aduce o contribuţie considerabilă în domeniul tranziţiei către energia verde (…). Este foarte ambiţios în domeniul digitalizării, în special digitalizarea serviciilor din sectorul public şi sănătate”, a explicat ea.

Mai mult, oficialul a subliniat că Planurile naţionale nu au fost impuse. „România este responsabilă ca stat pentru conţinutul Planului, aprobat de Consiliu. Nu este ceva care a venit de sus în jos, este ceva propus de România”, a arătat Celine Gauer.

De asemenea, a amintit că ţintele din PNRR sunt cu caracter obligatoriu.

„Vorbim de un pachet de investiţii în reforme. Sunt planuri pentru care va fi finanţată România. Posibilitatea pentru orice ţară de a cere revizuirea unui jalon sau unei ţinte este prevăzută în regulament, în mod foarte strict şi se aplică investiţiilor, dacă este vorba de condiţii neprevăzute la momentul realizării Planului. Avem exemplul unor planuri de investiţii care nu s-au mai putut realiza pentru că în acel loc au avut loc inundaţii, dar să schimbi o ţintă doar pentru că aşa vrei, asta nu este posibil”, a arătat oficialul CE.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Carmen Moraru a vorbit despre faptul că reprezentanţii României şi ai Comisiei Europene au avut o primă discuţie vizavi de modificări în PNRR.

„România şi Comisia suntem în procesul de a modifica PNRR-ul din mai multe motive. Unul este introducerea factorului de RePowerEU (…), colegii de la Comisie ne-au făcut comentariu, urmează să dezvoltăm tehnic aceste proiecte şi vom vedea în ce direcţie de îndreptăm. Al doilea motiv pentru care modificăm PNRR-ul este acela că România trebuie să reducă din alocarea de granturi 2,11 miliarde de euro. Din grant şi asta trebuie să vină de undeva. Deci, practic, noi trebuie să analizăm care sunt acele componente care au grant şi trebuie să vedem de unde putem să tăiem sau să compensăm altfel”, a arătat Moraru.

Ea a subliniat că „este absolut clar că nu putem să reducem nivelul de Verde şi Digital al Planului”. „În niciun caz partea de reforme, acestea trebuie îndeplinite”, a completat Moraru. Secretarul de stat a spus că în acest moment sunt discuţii în ministerele responsabile legate de modul în care unele reforme pot fi îndeplinite şi a dat exemplu reforma pensiilor.

De asemenea, Moraru a prezentat în cifre ce înseamnă PNRR pentru România. „(România – n.r.) are de îndeplinit 507 ţinte şi jaloane, 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, dar şi o alocare de 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,23 de miliarde grant şi 14,94 de miliarde împrumut”, a spus ea şi a adăugat că „în momentul acesta, România are în cont aferent Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă 6,35 miliarde de euro, destul ca să înceapă în forţă implementarea Planului”.

Potrivit PNRR, România s-a angajat să facă reforme în legea decarbonizării, legea pensiilor speciale sau legea avertizorilor de integritate.