Gazele sunt scumpe pe piața de la București, care urmează trendul european. Preț dublu față de cel reglementat, la acest început de an

Datele pieței spot de gaze naturale din România, găzduită de Bursa Română de Mârfuri (BRM) arată prețuri mari în acest debut de an, cuprinse în intervalul 238-242 de lei/MWh în primele zile din 2024. Volumele tranzacționate spot nu sunt deloc mici, și au variat în primele cinci zile ale anului între 34.000 și 39.000 MWh, ceea ce înseamnă până la 3,7 milioane de metri cubi tranzacționați zilnic, adică până la 15% din producția zilnică a țării, exluzând cantitățile extrase din depozite.

Iată evoluția prețurilor spot și a cantităților tranzacționate, conform BRM (coloana din stânga reprezintă prețul, în lei/MWh, iar cea din dreapta cantitatea, în MWh)

Așadar, cu prețuri între 47,5 și 49 de euro/MWh, piața spot de la București este destul de apropiată de Central European Gas Hub de la Viena, unde prețurile spot au variat în primele zile ale anului între 49,4 și 51,2 euro/MWh.

Ce merită menționat este că, deși se află pe un trend de creștere, până la cele mai mari niveluri ale ultimului an și trei luni, prețurile nu au explodat totuși ca urmare a sistării livrărilor rusești prin Ucraina către Europa, în condițiile în care mai există o singură rută a lor către Europa sud-estică și centrală, prin Turk Stream (pe sub Marea Neagră și apoi prin Turcia și Bulgaria).

Totuși, prețul pieței este dublu comparativ cu nivelul reglementat de 120 de lei/MWh cu care, în actualul mecanism al prețurilor plafonate, producătorii români vând gazul extras din țară clienților casnici și producătorilor de energie termică pentru populația alimentată în regim centralizat.

Pentru un simplu exercițiu: dacă un astfel de preț al pieței ar fi cel din facturile casnicilor (fără a socoti gazele înmagazinate) prețul final facturat ar cu peste 20% mai mare (și peste plafonul de 0,31 lei/kWh) față de cel practicat de cel mai mare furnizor pentri casicii din România pentru facturarea consumului din luna decembrie.

România este în poziția de exportator net de gaze de la începutul acestui an. Astăzi, spre exemplu, datele Transgaz arată că în țară intră gaze (posibil 100% rusești), din Bulgaria, la Negru Vodă, într-un volum estimat de 6,4 milioane de metri cubi, și ies 2,9 milioane spre Ungaria, pe la Arad-Csanadpalota și 5,1 milioane spre Republica Moldova, prin punctul Iași-Ungheni.

Deci sistemul este pe export net și azi, cu 1,6 milioane de metri cubi, în condițiile unei producții interne de 24,3 milioane de metri cubi, apropiate de nivelul maxim, și al unei cantități extrase din depozite de 20,2 milioane, destul de mult sub nivelul maxim posibil. Nivelul de înmagazinare este de circa 63%, acum.