Gazprom deschide vineri pe A1 prima benzinărie de pe o autostradă din România

Gazprom va inaugura oficial vineri, reţeaua de staţii Gazprom din România, eveniment care va avea loc la una dintre cele două staţii pe care gigantul rus le va deschide pe autostrada A1, Bucureşti-Piteşti, la km 59, Potrivit unei invitaţii trimise presei,

Cele două staţii de pe autostrada A1 sunt situate una în faţa celeilalte, pe fiecare sens de mers iar vineri va fi deschisă benzinăria de pe sensul spre Piteşti.

Reţeaua de benzinării Gazprom este operată în România de firma NIS Petrol SRL, subsidiara locală a companiei petroliere sârbe NIS, controlate de Gazprom.

NIS a deschis, la sfârşitul anului trecut, prima benzinărie sun brand Gazprom din România, lângă Sibiu, după achiziţia mai multor staţii de la mici benzinari locali. Potrivit anunţurilor făcute ulterior de oficiali ai companiei, până la sfârşitul acestui an NIS va opera 40 de staţii de alimentare cu carburanţi din România, sub brandul Gazprom. Până acum, funcţionează sub brandul Gazprom cinci staţii, toate în Transilvania.

Dincolo de intrarea unui jucător de talie pe piaţa carburanţilor, prezenţa Gazprom pe piaţă este interesantă pentru consumatori şi datorită faptului că grupul rus pare a fi declanşat un fel de război al preţurilor: preţurile la carburanţii vânduţi de Gazprom într-una dintre benzinăriile proprii sunt sensibil mai mici decât cele ale lanţurilor româneşti tradiţionale cu staţii în acea zonă. Spre exemplu, la 9 mai, un litru de benzină standard 95 costa cu 10 bani mai puţin decât la Petrom iar motorina cu 17 bani mai puţin. Diferenţele faţă de ceilalţi jucători erau mult mari mari

E benzină sârbească sau românească?

Principala rafinărie a celor de la NIS este situată în oraşul sârbesc Pancevo. Gazprom a investit în ea circa 550 de milioane de euro, şi, după programul de modernizare finalizat în 2012, rafinăria are o capacitate de 3 milioane de tone, egală cu cea a rafinăriei Lukoil de la Ploieşti, de exemplu, dar mai mică decât cea a Petromidia (Rompetrol) sau Petrobrazi (OMV Petrom). Ruşii fie vând în România carburanţi produşi la Pancevo, fie îi cumpără de la unii dintre cei trei producători din România, aceste acorduri fiind o practică pe piaţa românească, pentru minimizarea costurilor.

Într-un interviu recent acordate presei ungare, şeful NIS spunea totuşi că are relaţii comerciale cu competitorii săi din zonă, OMV şi MOL. “Dincolo de competiţie, cooperăm şi pe partea de downstream (sectorul de comercializare a produselor petroliere-n.red.): în Serbia livrăm carburanţi pentru reţeaua lor de staţii, în România şi Bosnia-Herţegovina cumpărăm carburanţi de la ei”. Acesta a fost răspunsul lui Kiril Kravchenko, CEO al companiei sârbe NIS, la o întrebare referitoare la relaţia dintre NIS şi celelalte companii petroliere din zonă, MOL şi OMV.

Cum MOL nu produce carburanţi în România, ci îi cumpăra de la producătorii locali, cel mai probabil NIS cumpără carburanţi de la OMV Petrom, la un preţ wholesale (mai mic decât cel retail, din staţii) şi practică un adaos foarte mic sau chiar zero. Compania mizează astfel pe vânzări mai mari, dar profitabilitatea staţiei este afectată.

În politica de preţuri, companiile petroliere iau în calcul atât evoluţia cotaţiilor la ţiţei şi produse petroliere şi cursul de schimb, dar şi condiţiile locale, de aceea preţurile la pompă variază semnificativ în funcţie de zona geografică.