Geoană: NATO nu are în vedere să desfășoare forțe militare în Suedia și Finlanda după aderarea acestora

„Nu avem în vedere o prezenţă suplimentară în aceste două ţări, ele au forţe naţionale redutabile. Dispun de capacitatea de a se apăra”, a afirmat responsabilul NATO pentru AFP.

Spectrul unei astfel de desfăşurări fusese agitat de preşedintele rus Vladimir Putin în momentul aderării celor două ţări, decisă de urgenţă după agresiunea rusă contra Ucrainei.

„Dacă Finlanda şi Suedia o doresc, să adere. Este treaba lor”, dar, „în caz de desfăşurare de contingente militare şi de infrastructuri militare acolo, vom fi obligaţi să răspundem în mod simetric şi să creăm aceleaşi ameninţări”, a avertizat Putin săptămâna trecută.

„Nu avem intenţia în prezent să avem baze ale NATO în aceste două ţări pentru că sunt ţări cu maturitate militară şi strategică foarte ridicată”, a explicat Mircea Geoană.

NATO a lansat marţi procesul de integrare a Suediei şi Finlandei, care trebuie validat de parlamentele celor 30 de state membre. Un mare semn de întrebare rămâne Turcia, care îşi condiţionează sprijinul de modificarea politicilor autorităţilor de la Stockholm şi Helsinki faţă de militanţii kurzi cu care se luptă Ankara.

„Avem speranţa că procesul va fi încheiat rapid”, a declarat Mircea Geoană, refuzând să ofere un calendar mai precis.

„Nu puţine state au demarat deja procedura, cred că ratificarea va urma acelaşi parcurs” şi va fi rapidă, a subliniat el, la unison cu secretarul general Jens Stoltenberg, care a afirmat marţi că mizează „pe aliaţi pentru o ratificare rapidă”.

Întrebat despre sprijinul NATO pentru Ucraina, Mircea Geoană a salutat mobilizarea ţărilor aliate, dar a recunoscut o preocupare activă faţă de menţinerea sprijinului material în arme şi muniţii.

„Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei”, însărcinat să examineze necesarul în echipamente, „funcţionează foarte bine”, însă „există, desigur, problema stocurilor în ţările aliate”, a afirmat el.

Capacităţile mai multor state, mai ales europene, sunt limitate, iar industriile nu sunt neapărat calibrate pentru un efort susţinut, în vreme ce războiul pare să se înscrie pe o durată lungă.

„Sperăm că industria va putea avea capacitatea de a furniza echipamentele necesare, este un subiect de preocupare activă, de concertare, de soluţii creative”, a mai afirmat responsabilul NATO.

„Există un efort de creştere a capacităţii şi a creativităţii din partea furnizorilor şi aceasta merge foarte bine până acum”, a adăugat el, dând asigurări că ţările occidentale sunt gata să susţină Ucraina pe termen lung.

La summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, toţi au fost conştienţi de necesitatea ‘de a avea răbdare strategică’, a explicat Geoană, menţionând ‘o unitate de lungă durată în sprijinul Ucrainei’, în timp de unii observatori atrag atenţia asupra unei uzuri a opiniei publice şi a capacităţilor financiare şi industriale ale ţărilor occidentale.

Întrebat despre viitorul lui Jens Stoltenberg în fruntea organizaţiei, Mircea Geoană a arătat că subiectul a fost amânat, recunoscând însă că viitorul conducerii NATO fusese abordat înainte de războiul din Ucraina.

„Secretarul general şi întreaga sa echipă vor asigura urmărirea” situaţiei provocate de conflict, a dat asigurări secretarul general adjunct al Alianţei, citat de AFP.