Germania finanţează cu 3,9 milioane de euro un parc eolian din România

Cele patru turbine eoliene, fiecare cu o capacitate de 2,5 megawaţi, vor furniza energie electrică pentru circa 7.000 de gospodării din mediul rural ceea ce va permite evitarea unor emisii de dioxid de carbon în valoare de aproximativ 19.000 de tone pe an.

Baza pentru angajamentul Germaniei este un acord cadru semnat în data de 12 iunie de ministrul Federal al Mediului, Barbara Hendricks, şi omologul său român, Attila Korodi. Joi a fost semnat acordul de finanţare cu investitorul, astfel încât poate fi începută punerea în aplicare a proiectului.

România şi-a asumat ca 24% din consumul final brut de energie din anul 2020 să provină din surse regenerabile, însă ANRE a anunţat că această ţintă a fost deja atinsă la 1 ianuarie 2014. Pentru 2014, cota obligatorie de achiziţie a energiei verzi a rămas la 11,1%, cât a fost în 2013, faţă de 15%, cât ar fi trebuit să fie în acest an.

Pentru a tempera creşterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017-2020 acordarea unui număr de certificate verzi.

Potrivit OUG 57/2013, proiectele fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, faţă de şase certificate, cum era până la 1 iulie 2013. Proiectele eoliene beneficiază doar de un certificat din două, iar microhidrocentralele de două certificate din trei.

În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 până în 2017 şi cu 0,25 începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 şi de 1,75 certificate, din anul 2018.