Germania pregăteşte măsuri de austeritate extinse pentru 2013

Germania a decis să ia o doză din medicamentul administrat altora. Pentru a-şi echilibra bugetul pe 2014, cheltuielile publice vor fi reduse cu cinci–şase miliarde de euro. Informaţia a fost publicată de Rheinische Post, care citează surse apropiate ministrului de Finanţe. Wolfgang Schauble consideră că tăierile trebuie aplicate tuturor ministerelor şi sistemului de sănătate.

Oficiali din cadrul partidului conservator al Angelei Merkel şi din cadrul partenerului său liberal, FDP au ajuns la un acord, la începutul lui noiembrie. Acordul prevedere reducerea la zero a deficitului structural, în 2014. Pentru acest lucru, Guvernul vizează un deficit bugetar de 8,8 miliarde de euro în 2013, adică 0,34% din Produsul Intern Brut al Germaniei.

„Dacă vrem să obţinem un buget echilibrat în 2014, trebuie să acoperim o gaură de cinci miliarde de euro. Iar asta se va face doar prin tăieri bugetare”, a recunoscut Michael Meister, vicepreşedinte  al grupului parlamentar CDU, partidul cancelarului Merkel. El a exclus însă eventuale creşteri de impozite.

Săptămânalul Der Spiegel relata luna trecută despre planul secret al ministrului de Finanţe de a reduce cheltuielile şi a creşte TVA. Ministerul a dezminţit informaţiile. Opoziţia social-democrată a prins însă ocazia pentru a-l acuza pe Wolfgang Schauble că încearcă să ascundă noile măsuri de austeritate, pentru a nu afecta şansele CDU de a câştiga alegerile regionale din Saxonia Inferioară, stabilite pentru 20 ianuarie.

Influenţa alegerilor regionale

Alegerile regionale pot influenţa ce se va întâmpla la toamnă, când vor avea loc alegerile generale. Angela Merkel candidează pentru al treilea mandat de cancelar. Şi în ciuda declaraţiilor ministrului său de Finanţe că greul crizei euro a trecut, în ultimul discurs, cancelarul i-a pregătit pe germani explicând că va urma un an dificil.

În ciuda creşterii economice moderate şi a şomajului redus, Germania are încă una dintre cele mai mari datorii publice din Europa, 81,5% din PIB, faţă de pragul de 60% stabilit de Uniunea Europeană. Citește articolul