Germania se confruntă cu un aflux de romi veniţi din Români şi Bulgaria

Romi din România şi Bulgaria pot trăi în Germania fără să fie nevoiţi să efectueze vreo formalitate, după integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, ei putând să locuiască unde doresc pe teritoriul blocului european, însă cetăţenia europeană nu reprezintă nicio garanţie împotriva discriminării, sărăciei şi respingerii, subliniază postul german. „Oamenii care trăiesc în sărăcie în ţările lor de origine vin la noi”, explică Leyla Özmal, comisarul pentru integrare al orăşelului Duisburg. Etnici „romi şi sinti, ştim, sunt mai expuşi discriminării”, subliniază ea.

Din cauza limitărilor impuse cetăţenilor est-europeni pe piaţa muncii, ei nu nu primesc permisiunea să muncească în Germania. Astfel sunt nevoiţi să lucreze adesea ilegal, cu 3,90 pe euro precizează DW, sau „să devină infractori”. Mulţi dintre copii nu merg la şcoală, iar foarte puţini adulţi deţin asigurări de sănătate, din cauza lipsei de bani fiind nevoiţi să trăiască în condiţii insalubre. Deoarece nu pot să obţină locuri de muncă, numeroşi romi trăiesc în sărăcie.

De asemenea, germanii se simt deranjaţi de noi veniţi, plângeri din cauza gunoiului sau zgomotului fiind frecvente, notează DW. Totodată, prezenţa unor tineri pe stradă care caută un loc de muncă provoacă resentimente, unele comunităţi locale fiind deja împovărate. La Duisburg, spre exemplu, declinul mineritului şi industriilor oţelului au alimentat şomajul, precizează postul.

Însă situaţia romilor din România şi Bulgaria s-ar putea îmbunătăţi curând. La 1 ianuarie 2014, restricţiile impuse est-europenilor urmând să fie anulate. „Trebuie să utilizăm perioada de timp care a mai rămas pentru a pregăti piaţa muncii”, subliniază Özmal. Integrarea unei noi comunităţi de imigranţi implică anumite costuri, adaugă ea, apreciind că oportunităţile obţinerii unor calificări şi cursuri sunt posibile doar dacă sunt alocate sume suplimentare prin intermediul unor programe. Sumele destinate integrării romilor nu sunt suficiente, este ea de părere.

O altă problemă este că aceste sume de bani sunt destinate în mod special romilor, însă ei îşi neagă originile din cauza discriminării cu care se confruntă. Din acest motiv, apreciază Özmal, ar fi mai bine ca oamenii să fie numiţi mai degrabă europeni în loc de membri ai unui anumit grup etnic. „Ar fi mai bine pentru toate ţările şi pentru Europa însăşi să spunem «vom stabili standarde minime pentru toţi europenii»”.

De asemenea, preşedintele Biroului pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) Manfred Schmidt este de părere că imigranţii sunt atraşi de calitatea serviciilor de sănătate şi perspectiva obţinerii de ajutoare sociale. Potrivit lui Schmidt, motivul creşterii numărului solicitărilor este legat de faptul că, în iulie, Curtea Constituţională germană a stabilit că nivelul beneficiilor standard acordate solicitanţilor de azil trebuie să fie crescut în mod semnificativ. În august, 930 de sârbi şi peste 1.000 de macedoneni au solicitat azil în Germania.

Romii veniţi din Germania se confruntă cu aceeaşi discriminare ca acasă, iar solicitările lor de azil nu au şanse prea mari să fie aprobate. „Trăiesc în condiţii precare, nu ar trebui să ne facem iluzii”, admite Schmidt. Însă deoarece nu sunt discriminaţi din motive politice, situaţia lor nu întruneşte condiţiile Convenţiei de la Geneva privind refugiaţii sau ale legislaţiei germane în domeniul reşedinţei. Astfel, mai puţin de 0,1 la sută sunt soluţionate favorabil.