Giganţii din industria de armament din Europa recurg la soluţii inovative pentru a atrage o nouă generaţie de lucrători

Însă programatorii, inginerii şi chiar şi sudori au alte opţiuni de angajare şi, în mod frecvent, nu sunt atraşi de cariere care implică producere de arme de distrugere în masă, scrie Agerpres.

„Aceasta este o industrie care anterior nu era aşa de atractivă şi nu este obişnuită să concureze pentru cele mai bune talente. Acum trebuie să îşi modifice imaginea şi să devină mai atractivă pentru tineri”, spune Christian Kaunert, profesor la Universitatea din Dublin.

Firma de consultanţă Kearney estimează că o creştere a cheltuielilor cu apărare ale ţărilor NATO până la 3% din PIB ar necesita până la 760.000 de muncitori calificaţi în Europa până în 2030. Comparativ, în 2023 forţa de muncă din sector se situa la aproximativ un milion de angajaţi.

Însă recrutarea şi păstrarea de angajaţi talentaţi este îngreunată de anii în care nu au fost făcute investiţii, de fenomenul de dezindustrializare şi de imaginea publică a producătorilor de arme, care nu se număr printre primele opţiuni de angajare ale tinerilor.

Sectorul apărării a fost „o industrie în declin de mult timp”, a declarat recent directorul general de la Babcock International Group Plc, David Lockwood. „Dacă vrei un manager pentru o uzină cu 500 până la 600 de angajaţi trebuie să îl creşti în interiorul firmei”, spune Lockwood. Principala constrângere pentru producătorul britanic de fregate, submarine şi portavioane este găsirea de personal adecvat care să ocupe posturile adecvate, a mai spus Lockwood.

O provocare este găsirea de angajaţi cu pregătire în domeniul ştiinţei, tehnologiei, inginerie şi matematică.

Există un deficit persistent de muncitori cu pregătire în aceste domenii, a declarat un purtător de cuvânt de la producătorul italian de armament Leonardo SpA. Pentru a atrage tineri angajaţi, compania oferă salarii competitive şi programe de dezvoltarea cariere, în condiţiile în care vrea să angajeze până la 7.000 de persoane până în 2028, inclusiv în domenii precum inteligenţă artificială şi tehnologii cuantice.

O posibilă sursă de angajaţi este industria auto, care face restructurări din cauza supracapacităţilor de producţie. Grupul german Rheinmetall va converti două din uzinele sale care produceau pentru industria auto şi va recalifica angajaţii acestor uzine pentru sectorul apărării, iar producătorul de sisteme radar Hensoldt AG s-a oferit să preia angajaţii disponibilizaţi de producătorii de componente auto Continental AG şi Robert Bosch GmbH.

Cu toate acestea, producătorii de armament nu pot să angajeze suficient de rapid şi riscă să rateze perioada de explozie a cheltuielilor care se prefigurează. De aceea, companiile au început să lucreze la îmbunătăţirea imaginii lor şi să ofere noi avantaje. De exemplu, Theon International Plc, un producător grec de ochelari de vedere nocturnă oferă angajaţilor sprijin pentru creşterea copiilor, clase de yoga şi cursuri de limbi străine.

Grupul austriac Steyr Motors AG colaborează cu şcolile profesionale şi universităţile, spune directorul său general Julian Cassutti. „Facem eforturi pentru a evidenţia cât de modernă, avansată şi importantă este munca noastră”, spune Julian Cassutti.

Ollie Edwards, o tânără de 25 de ani care lucrează ca inginer la BAE Systems Plc, producătorul britanic al avioanelor de vânătoare Eurofighter Typhoon, spune că a fost atrasă de stabilitatea locului de muncă, amploarea proiectelor şi capacitatea de rezolva noi probleme în fiecare zi. Creşterea cheltuielilor cu apărarea „nu este neapărat un lucru bun, dar oferă foarte multe oportunităţi. Sunt tineri care văd ce se întâmplă şi vor să se implice”, spune Ollie Edwards.