Gigantul american ExxonMobil se arată interesat de cumpărarea participaţiei deţinute de Lukoil la cel mai valoros activ al companiei ruseşti, zăcământul petrolier irakian West Qurna 2

Adaugă-ne ca sursă preferată

Luna trecută, Statele Unite şi Marea Britanie au impus sancţiuni asupra celor mai mari companii petroliere ruseşti – Lukoil şi Rosneft – în urma invadării Ucrainei. Lista posibililor licitatori a crescut după ce vineri Trezoreria SUA a emis un set de licenţe, din care una autorizează companiile să discute cu Lukoil până în 13 decembrie despre achiziţionarea activelor sale internaţionale.

Până în 2024, ExxonMobil a operat zăcământul învecinat West Qurna-1.

Premierul irakian Mohammed Shia al-Sudani şi fostul şef al Lukoil, Vagit Alekperov, s-au întâlnit luni la Bagdad şi au discutat strategiile pentru a rezolva perturbările în operaţiunile Lukoil din Irak, ca rezultat al sancţiunilor SUA.

Lukoil a declarat caz de forţă majoră la zăcământul West Qurna-2, care produce aproximativ 480.000 barili de ţiţei pe zi (bpd), după ce sancţiunile occidentale au afectat operaţiunile grupului rus.

Alţi potenţiali cumpărători ai activelor internaţionale ale Lukoil sunt compania petrolieră Chevron şi fondul american de private equity Carlyle.

Lukoil extrage aproximativ 2% din producţia globală de petrol în Rusia şi în străinătate şi a declarat că este în căutarea unor cumpărători pentru activele sale internaţionale, care produc 0,5% din petrolul global şi a căror valoare este estimată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, pe baza declaraţiilor contabile din 2024.

Lukoil deţine trei rafinării în Europa, participaţii la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt şi Nigeria şi sute de benzinării în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite.

Lukoil deţine o participaţie de 13,5% la câmpul petrolifer Karachaganak şi 5% la câmpul petrolifer Tengiz din Kazahstan, printre acţionarii cărora se numără şi Chevron, Exxon Mobil, Eni şi Shell. Cele două câmpuri petrolifere reprezintă principala sursă de ţiţei pentru conducta CPC, care transportă peste 1,6 milioane de barili de ţiţei pe zi, sau 1,5% din cererea globală de petrol, către pieţele globale prin Rusia.